Smarter: 10 lecții pentru o viață mai productivă și mai puțin stresantă

Smarter: 10 lecții pentru o viață mai productivă și mai puțin stresantă/ Smarter: 10 Lessons for a More Productive and Less-Stressed Life de Emily Austen este cartea care te va ajuta să îți valorifici talentele, să îți crești productivitatea, să ajungi la un echilibru sănătos între viața personală și cea profesională și să te motivezi să îți atingi toate obiectivele.

Antreprenoarea și fosta „dependentă de productivitate”, Emily Austen, te eliberează de mitul conform căruia succesul înseamnă să faci cât mai multe lucruri, propunându-ți în schimb un sistem revoluționar care te va ajuta să faci lucrurile cu adevărat importante pentru tine, în loc să încerci să faci cât mai multe lucruri, indiferent de rezultate.

Cartea este un manifest dedicat femeilor care vor să trăiască și să muncească mai inteligent, nu mai intens. Autoarea pornește de la așteptările contradictorii pe care societatea le are de la femeile moderne: să fie puternice, dar delicate; ambițioase, dar modeste; mame, dar nu la birou; lideri, dar să nu devină prea autoritare. Aceste așteptări sociale creează un climat de epuizare și frustrare, mai ales în lipsa unor soluții adaptate realității feminine.

Pentru a contracara acest sistem arhaic, autoarea propune Metoda Smarter – un program în zece pași care încurajează redefinirea succesului, echilibrul între viața profesională și personală și canalizarea energiei către activități cu adevărat valoroase. Cartea oferă lecții clare, exerciții practice și principii adaptabile, menite să ajute cititoarele să-și regăsească direcția, să-și protejeze resursele interioare și să își construiască o viață plină de sens.

În aceste pagini vei descoperi cum să:

•    restructurezi tiparele mentale care îți limitează potențialul,

•    treci de la o mentalitate a lipsei, la una a abundenței,

•    te alături „clubului de la ora 8 dimineața”,

•    faci un detox al agitației și să-ți definești propria viziune asupra succesului,

•    îți monitorizezi energia, nu timpul,

•    stabilești limite sănătoase,

•    îți organizezi timpul prin „time blocking” și „habit pairing”,

•    renunți la multitasking și adopți mono-taskingul.

Autoarea cărții, Emily Austen, a descoperit metoda Smarter după ce ea însăși a trecut prin toate formele de eșec în încercarea de a atinge succesul. Ea își povestește parcursul profesional și personal, de la copilărie până la fondarea unei agenții de PR de succes, și provocările majore cărora a trebuit să le facă față pe parcurs: depresie, tulburări alimentare, relații toxice, pierderi de tot felul și chiar și o tentativă de suicid. În cele din urmă a ajuns la o formă de echilibru care o ajută să muncească și să se bucure de rezultatele muncii ei fără a ajunge la epuizare.

Dacă aspiri la succes, dar vrei să-l atingi într-un mod sustenabil, fără epuizare, aceasta este cartea de care ai nevoie! Aceste pagini reprezintă un ghid pentru a-ți construi o viață împlinită, în care poți „să le ai pe toate” – dar cu sisteme și procese mai inteligente, nu cu sacrificii permanente.

Metoda Smarter propune astfel un program în 10 pași pentru a trăi mai conștient, cu energie, claritate și echilibru. Cei 10 piloni ai metodei Smarter sunt:

•    Creează-ți propriile definiții ale succesului.

•    Practică recunoștința.

•    Valorifică-ți diminețile.

•    Cultivă o mentalitate a abundenței.

•    Impune limite sănătoase.

•    Monitorizează energia, nu timpul.

•    Regăsește-ți valorile autentice.

•    Creează avânt.

•    Intră în starea de flux.

•    Editează-ți gândurile.

Mesajul central al cărții este astfel că femeile pot avea totul – carieră, familie, pasiuni și echilibru – dacă aleg să lucreze mai inteligent, nu mai mult. Este o pledoarie pentru curaj, autenticitate și redefinirea succesului în termeni proprii.

Emily Austen este o descendentă a celebrei scriitoare Jane Austen și fondatoarea agenției de PR premiate, cu sediul la Londra, EMERGE, care colaborează cu branduri globale precum: Huel, Spanx, Red Bull, Castore, The Birley Clubs, Lick, PE Nation, Abercrombie & Fitch, Fitflop și altele. Echipa agenției, formată din 26 de membri, a fost fondată de Emily în 2012, la vârsta de 22 de ani, după ce a absolvit Universitatea din Manchester cu o diplomă în criminologie și drept penal.

Emily Austen a susținut prelegeri la Universitatea Harvard și a fost prezentată în volumul „300 Years of Leadership and Innovation” – un proiect care celebrează leadershipul din întreg spectrul societății britanice, de la Parlament și până la liderii din industrie și pionierii în inovație. Emily este consilier strategic PR pentru UN Women UK, unde abordează subiecte dificile precum violența domestică și inegalitatea de gen, colaborând de asemenea cu Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite pentru a produce schimbări de impact în societate. De asemenea, este consilier strategic pentru ESI Media Group.

Cartea de față este structurată în 10 capitole după cum urmează:

Capitolul 1: Diminețile

Dimineața dă tonul întregii zile. Tocmai de aceea, acest capitol vă propune înlocuirea rutinei automate cu sisteme inteligente care vă vor optimiza nivelul de energie și deciziile. Trezitul la ora potrivită, reducerea deciziilor inutile și testul celor zece secunde sunt instrumente care vă vor ajuta să vă începeți ziua conștient și eficient, în acord cu propriile nevoi și ritmuri. 

Așadar, iată care sunt sfaturile autoarei pentru dimineți de nota 10:

În primul rând, Emily Austen propune înlocuirea rutinei automate cu sisteme inteligente care optimizează energia, claritatea mentală și luarea deciziilor. Acestea includ trezitul la ora potrivită; pregătirea hainelor, a micului dejun, a pachetului pentru serviciu, etc. de cu seară și evitarea oboselii decizionale. Asta pentru că, succesul reprezintă din punctul de vedere al autoarei, în primul rând ascultarea propriului corp și respectarea ritmului biologic, evitând astfel epuizarea și burnout-ul.

Productivitatea nu se măsoară în ore lucrate, ci în calitatea energiei disponibile. De aceea, autoarea ne arată cum să identificăm „momentul de aur” (perioada din zi în care funcționăm optim) astfel încât să ne putem aloca inteligent sarcinile importante. Automatizarea deciziilor simple, aplicarea testului celor 10 secunde și eliminarea distragerilor digitale sunt alte metode pentru combaterea procrastinării și creșterea eficienței.

Micile gesturi de bunătate pe care le putem face dimineața, la prima oră, pot contribui și ele la activarea stării de bine și la obținerea unui plus de energie. 

În concluzie, Emily Austen subliniază că o viață echilibrată și productivă începe cu înțelegerea propriului ritm interior. Monitorizarea energiei, nu a timpului, permite organizarea zilei în mod autentic, iar luarea deciziilor devine mai clară atunci când simplificăm procesul mental și acționăm cu intenție. Indecizia consumă resurse valoroase, în timp ce asumarea greșelilor și alegerea conștientă favorizează progresul. Echilibrul se construiește prin conectarea la propriile valori, cultivarea emoțiilor pozitive și respectarea nevoilor reale ale corpului și minții.

CAPITOLUL 2: Mesajul

În această secțiune, autoarea explorează impactul profund al dialogului interior asupra stării noastre de bine și a performanței personale. Totodată, ea critică rețetele simpliste din literatura de dezvoltare personală și subliniază că adevărata grijă de sine nu înseamnă ritualuri superficiale, ci reziliență, autenticitate și adaptare la realitatea vieții. După ani de autocritică, autoarea a descoperit puterea transformatoare a compasiunii față de sine, alegând să-și vorbească cu blândețe, ca o prietenă bună. Tocmai de aceea ne amintește că vocea pe care o hrănim în interior va modela felul în care ne simțim și acționăm. Așadar, felul în care ne vorbim nu este doar un detaliu, ci fundația unei vieți trăite cu sens și echilibru.

Conceptul de abundență este redefinit ca o mentalitate bazată pe încredere, recunoștință și colaborare, nu pe acumularea de bunuri materiale. Pentru a o cultiva, este esențial să observăm gândurile negative, să ne protejăm energia, să evităm comparațiile și să ne concentrăm pe propria evoluție. Succesul altora nu ne amenință valoarea, ci poate deveni inspirație.

Drumul spre succes presupune o schimbare de perspectivă și patru pași esențiali: alegerea atentă a oamenilor din jur, protejarea liniștii interioare, asumarea responsabilității și cultivarea recunoștinței. Intuiția, susține autoarea bazându-se pe studii științifice, este un ghid valoros care ne oferă răspunsuri rapide și relevante, dacă învățăm să o ascultăm și să filtrăm zgomotul extern.

Succesul nu necesită certitudine absolută, ci curajul de a lua decizii suficient de bune pentru a avansa. Așteptarea perfecțiunii blochează progresul, iar adaptabilitatea este cheia. În acest proces, e important să acceptăm că nimeni nu va investi emoțional în munca noastră la fel ca noi și că echilibrul între frica de eșec și încrederea în valoarea personală poate duce la realizări autentice.

Pentru a evita epuizarea, este vital să cultivi varietatea în viața ta: să explorezi activități care nu au legătură cu munca, să îți schimbi mediul, să fii prezent în momentele de relaxare și să stabilești limite clare între viața profesională și cea personală. Diversitatea nu este o distragere, ci o sursă de echilibru și energie. În cele din urmă, succesul nu înseamnă să fii cel mai obosit sau cel mai ocupat, ci să fii suficient de sigur, echilibrat și prezent pentru a merge mai departe cu claritate și curaj.

CAPITOLUL 3: Minutele

În această secțiune, autoarea subliniază importanța gestionării eficiente a timpului, concentrându-ne pe folosirea inteligentă a minutelor disponibile, nu pe munca excesivă. Productivitatea nu înseamnă să faci mai multe sarcini, ci să obții rezultate mai bune prin stabilirea unor intervale realiste și prioritizarea activităților. Iată și câteva metode care ne vor fi de folos în acest scop:

Tehnica Pomodoro – recomandă 25 de minute de lucru urmate de 5 minute de pauză, iar planificarea sarcinilor pe intervale fixe oferă structură, claritate și un control mai bun asupra zilei.

Împărțirea timpului în intervale – este o metodă eficientă de organizare a zilei, prin alocarea unor blocuri de timp pentru sarcini specifice, în funcție de priorități și nivelul de energie. Această abordare oferă claritate, ne ajută să ne concentrăm mai bine și ajută la o mai bună stabilire a limitelor. Beneficiile includ control sporit asupra agendei, creșterea productivității și evitarea epuizării prin planificare conștientă.

Ziua de 480 de minute  –  este o metodă de organizare a timpului care presupune planificarea zilei de lucru în minute, nu în ore. Prin alocarea conștientă a celor 480 de minute disponibile, poți prioritiza sarcinile esențiale, evita suprasolicitarea și crește eficiența. Metoda încurajează responsabilizarea, claritatea în comunicarea cu echipa și capacitatea de a spune „nu” atunci când nu avem timpul necesar. Rezultatul: mai mult control, mai puțin stres și o productivitate sporită.

CAPITOLUL 4: Atenție (conștientă)

Această secțiune explorează conceptul de atenție conștientă și modul în care aceasta influențează dezvoltarea personală, încrederea în sine și progresul profesional. Pornind de la sindromul impostorului – o stare frecvent întâlnită în rândul persoanelor ambițioase – autoarea arată cum acesta, deși adesea perceput negativ, poate fi transformat într-un instrument de creștere. Prin identificarea cauzelor sale principale (dorința de a-i mulțumi pe cei din jur, perfecționismul, paralizia și procrastinarea), suntem invitați să ne stabilim limite sănătoase și să ne gestionăm eficient timpul și emoțiile.

Această transformare interioară este strâns legată de dezvoltarea rezilienței mentale, o trăsătură esențială a oamenilor de succes. Reziliența se construiește prin confruntarea cu dificultăți și este susținută de piloni precum grija de sine, conștiința de sine, relațiile pozitive și capacitatea de a contesta convingerile limitative. În acest proces, autopromovarea autentică joacă un rol important – nu ca formă de validare externă, ci ca expresie sinceră a valorilor și realizărilor personale.

În continuare, autoarea introduce conceptul de psihocibernetică, dezvoltat de Maxwell Maltz, care subliniază influența imaginii de sine asupra comportamentului și succesului. Schimbarea percepției despre propria persoană devine astfel un pas esențial în reprogramarea gândirii și în atingerea obiectivelor.

Legat de imaginea de sine, egoul este analizat ca o parte conștientă a identității noastre, care, spre deosebire de încrederea autentică, caută validare și recunoaștere. Gestionarea egoului presupune reconectarea cu propriile obiective și cultivarea recunoștinței, transformând comparația cu ceilalți într-o sursă de motivație.

În plan profesional, autoarea propune metaforele „tavanului de sticlă” și „podelelor lipicioase” pentru a descrie barierele invizibile care limitează avansarea, în special în cazul femeilor. Deși sistemele sunt adesea inechitabile, exemplele de femei care au depășit aceste obstacole demonstrează că schimbarea este posibilă. Metoda Smarter încurajează asumarea responsabilității personale și adoptarea unei mentalități de creștere, bazată pe perseverență, învățare și autenticitate.

Astfel, toate aceste concepte – de la sindromul impostorului la psihocibernetică, egoul, reziliența și barierele profesionale – se leagă într-un sistem coerent care susține ideea centrală a capitolului: progresul real începe cu atenția conștientă asupra propriei persoane și cu curajul de a te pune în centrul propriei evoluții.

CAPITOLUL 5: Gestionare

Emily Austen subliniază importanța gestionării conștiente a timpului ca instrument esențial pentru eficiență și claritate mentală. În esență, acest capitol oferă soluții simple și aplicabile pentru a reduce agitația mentală și a construi un ritm de lucru mai inteligent și mai echilibrat.

Gestionarea subliniază importanța unei relații conștiente cu timpul, ca fundament pentru eficiență, claritate mentală și echilibru personal. Autoarea propune renunțarea la multitasking – o iluzie biologică ce duce la epuizare și scăderea performanței – în favoarea mono-taskingului, care presupune concentrarea pe o singură sarcină, prioritizarea inteligentă, eliminarea distragerilor și planificarea minuțioasă a zilei.

Formarea obiceiurilor devine mai ușoară prin asocierea sarcinilor dificile cu activități plăcute, iar metoda Smarter încurajează ajustări mici și sustenabile. O gestionare eficientă a timpului implică și capacitatea de a distinge între ceea ce este urgent și ceea ce este cu adevărat important, evitând stresul generat de termenele-limită nerealiste. Instrumente precum matricea Eisenhower pot sprijini această clarificare.

Pentru a optimiza resursele, este esențial să eliminăm, delegăm sau automatizăm sarcinile neesențiale, folosind procesul „Stop, start, continuă” ca ghid. Totodată, tendința naturală spre noutate – neofilia – ne poate distrage atenția și afecta deciziile, motiv pentru care este important să ne protejăm spațiul de lucru și să cultivăm concentrarea.

În final, perspectiva asupra vieții influențează profund acțiunile noastre: o gândire „de sus în jos” oferă libertate și inițiativă, iar aplicarea legii asumpției – conform căreia imaginația modelează realitatea – susține o abordare pozitivă și conștientă în gestionarea energiei și timpului.

CAPITOLUL 6: Modificare

Reformularea procesului decizional presupune înțelegerea echilibrului dintre reacția emoțională și cea logică. Emoțiile apar primele și pot distorsiona realitatea, în timp ce logica necesită energie și uneori implică emoție pentru a fi aplicată corect. Instinctul nu este pur emoțional, ci o formă de inteligență intuitivă bazată pe experiență. Deciziile bune vin din capacitatea de a reduce impulsul emoțional și de a analiza situația cu claritate. Reformularea înseamnă ajustarea modului în care percepem informațiile, conștientizând că avem control asupra rezultatului. Nu căutăm perfecțiunea, ci alegeri suficient de bune, făcute cu discernământ.

Metoda Smarter propune să valorificăm cunoștințele deja acumulate și să luăm decizii în acord cu valorile personale. În locul listelor pro și contra, se recomandă evaluarea importanței fiecărui argument, deoarece claritatea vine din alinierea deciziilor cu ceea ce contează cu adevărat pentru noi.

Conceptul de echilibru este redefinit și el, renunțându-se la ideea de împărțire egală. Nu trebuie să fie 50-50 între muncă, viață și familie. Important este ca totalul să fie 100%, în funcție de ce contează pentru tine. Sfatul autoarei este așadar să redefinești echilibrul după propriile priorități, nu după reguli impuse.

Un instrument util propus de autoare în această secțiune este Modelul RACI (Responsabil, Răspunzător, Consultat, Informat) – o matrice de alocare a responsabilităților care oferă încredere tuturor persoanelor implicate, întrucât clarifică ce are de făcut fiecare. Este un instrument esențial pentru eficiență, evitarea erorilor și direcționarea corectă a energiei în proiecte.

CAPITOLUL 7: Marketing

Vorbind despre impactul brandului personal și al modului în care ne promovăm noi înșine, autoarea subliniază faptul că succesul real vine din acțiuni autentice, nu din aparențe. 

În această ordine de idei, Emily Austen explorează importanța autenticității în construirea unui brand personal și în atingerea succesului. Autoarea critică „teatrul productivității”, adică tendința multora dintre noi de a mima eficiența prin agitație inutilă, subliniind că valoarea reală vine din rezultate, nu din aparențe. Un brand personal solid presupune claritate în obiective, gestionarea eficientă a timpului și renunțarea la comportamentele demonstrative.

Obiectivele mari trebuie abordate cu pași mici și constanți, în timp ce sarcinile zilnice devin instrumentul-cheie pentru un progres real. Acestea transformă viziunea în acțiuni concrete, evitând epuizarea și susținând o viață conștientă.

Construirea unei mărci personale implică definirea nișei, perfecționarea abilităților, comunicarea autentică și utilizarea strategică a rețelelor sociale. Relația cu media trebuie gestionată cu claritate și coerență, întrucât influența se construiește prin controlul propriei imagini.

Autoarea susține implicarea activă în viață, nu observarea pasivă, citând ideea lui Brené Brown că doar cei care își asumă riscuri pot obține rezultate. Reacțiile negative la succesul altora reflectă frustrări personale, iar evoluția începe prin transformarea acestor reacții în acțiuni constructive.

În final, „dispariția în neant” este prezentată ca o formă de reconectare cu sine, prin deconectarea de la presiunea socială și agitația online. Pauzele digitale trebuie să fie discrete, asumate și menite să protejeze echilibrul mental, nu să atragă atenția. 

CAPITOLUL 8: Măiestrie

Capitolul „Măiestrie” demontează mitul conform căruia epuizarea și agitația constante sunt semne ale succesului. Autoarea subliniază că a fi mereu ocupat nu înseamnă a fi productiv, ci poate reflecta o dependență de validare și dopamină generată de finalizarea sarcinilor. Această obsesie duce la obiceiuri autodistructive și la o mentalitate a sărăciei, în care ne simțim nevrednici de succes și ne concentrăm pe lipsuri.

Potrivit autoarei însă, succesul autentic vine din autocunoaștere, valorificarea abilităților proprii, renunțarea la comparații și prioritizarea lucrurilor esențiale. 

Metoda „opt și doi” evidențiază importanța concentrării pe ceea ce contează cu adevărat, evitând capcana culturii „mereu ocupați”. 

O altă metodă pe care ne-o propune autoarea pentru a ne schimba perspectiva asupra situațiilor dificile este reinterpretarea cognitivă, care constă în schimbarea perspectivei asupra situațiilor dificile pentru a ne transforma reacțiile negative în oportunități de creștere, reducând astfel anxietatea și dezvoltând reziliența emoțională. 

CAPITOLUL 9: Mișcare

Autoarea pledează pentru adoptarea unui stil de viață mai sănătos, echilibrat și conștient prin mișcare, somn de calitate, răspundere personală și obiceiuri constructive.

În aceste sens ea ne recomandă să ne definim propriile standarde pentru succes, fericire, echilibru și exerciții fizice, evitând comparațiile cu alții. Exercițiile ar trebui să fie plăcute și adaptate nevoilor individuale, nu o formă de pedeapsă, iar somnul trebuie prioritizat și adaptat stilului personal, întrucât ne ajută să avem mai multă energie și claritate mentală.

Conceptul de „listă cu lucruri de evitat” ajută la eliminarea obiceiurilor nesănătoase și la menținerea autocontrolului, iar obiectivele SMART oferă direcție și motivație clară pentru progres. 

Răspunderea presupune asumarea deciziilor și acțiunilor proprii, claritate în roluri și disciplină. Înțelegerea faptului că creierul nostru poate funcționa și ca o mașină de predicții ne ajută să evaluăm mediul obiectiv și să spargem tiparele mentale.

Renunțarea la obiceiurile proaste implică conștientizare, asumarea răspunderii și înlocuirea proastelor obiceiuri cu comportamente pozitive. Sfatul autoarei este să identificăm obiceiurile nedorite, să le notăm, să analizăm factorii declanșatori și să le înlocuim cu alternative sănătoase. 

CAPITOLUL 10: Impuls

Progresul personal și profesional depind de capacitatea de a genera și menține un impuls constant. Impulsul se manifestă atunci când sarcinile sunt finalizate, creând o forță motrice care ne propulsează înainte și ne ajută să ne depășim convingerile limitative. Multitaskingul și sarcinile nefinalizate blochează cercul progresului, iar tensiunea generată de sarcini (fenomenul Zeigarnik) ne menține concentrați până la atingerea obiectivelor.

Pentru a crea impuls, este esențial să:

•    Finalizezi sarcinile, indiferent de procentul de progres;

•    Prioritizezi între urgent și important și limitezi deciziile la esențial;

•    Eviți distragerile și anxietatea provocate de multitasking, care blochează starea de flux;

•    Înțelegi impulsul ca pe un val de energie, care, odată activat, permite desfășurarea naturală a acțiunilor și progresului.

În esență, impulsul apare prin concentrarea, finalizarea și alinierea acțiunilor cu scopurile, transformând tensiunea sarcinilor în energie și motivație continuă.

Iată doar câțiva factori care distrug impulsul:

•    Multitasking-ul care ne încetinește ritmul. 

•    Efectul Zeigarnik în care mintea ni se blochează pe sarcinile neterminate, făcându-ne să ne simțim tensionați. De aceea, autoarea ne recomandă să efectuăm câte o sarcină pe rând, propunându-ne câte un obiectiv clar și realizabil, lucru care ne va ajuta astfel să ducem fiecare acțiune până la capăt.

•    Ideile pe care nu le punem în practică, care nu vor mai avea astfel nicio valoare;

•    Lipsa direcției, întrucât direcția este mai importantă decât viteza. Trebuie să știi unde mergi, să ai un plan și să accepți că eșecul face parte din drum. Prin pași practici – stabilirea destinației, planificarea realistă, verificarea resurselor și recunoașterea semnelor de epuizare –  putem transforma călătoria într-un proces conștient, plăcut și sustenabil. Alegerea drumului potrivit, nu a celui mai rapid, devine astfel cheia unei vieți trăite cu sens și echilibru.

•    Dramatizarea – transformarea gândurilor minore în scenarii catastrofale. Pentru a controla acest proces, e important să învățăm să oprim gândurile negative, fie schimbând tiparele mentale prin terapie și auto-reflecție, fie modificând modul în care le percepem, acceptându-le fără a le lăsa să ne domine. Tehnici precum notarea gândurilor, practicarea detașării, încetinirea reacțiilor și alegerea conștientă a gândurilor utile ne ajută să ne recâștigăm controlul emoțional.

Pentru a menține impulsul, trebuie să alegem cu discernământ influențele și sfaturile, să ne concentrăm pe propriul drum fără comparații inutile și să nu lăsăm gândurile negative să ne copleșească.

Starea de flux aduce eficiență și euforie, dar consumă resurse, de aceea este esențial să ne gestionăm eficient energia, nu doar timpul. Totodată, căutarea constantă a aprobării duce la epuizare, motiv pentru care este necesar să ne definim clar valorile, să ne stabilim limite foarte clare și să ne înconjurăm de oameni pozitivi. În final, adevăratul succes nu înseamnă sacrificiu continuu, ci un echilibru între acțiune, energie și grija de sine.

În concluzia acestei cărți, Emily Austen ne reamintește faptul că succesul nu este definit de cât de mult muncești sau cât de grele sunt sarcinile pe care le îndeplinești, ci de modul în care alegi să îți gestionezi energia și situațiile de viață. Renunțarea la povara trecutului și redefinirea percepției asupra succesului permit o viață mai echilibrată. Oamenii inteligenți își oferă opțiuni, stabilesc limite sănătoase, aleg ceea ce contează pentru ei și se pun pe primul loc fără a se simți vinovați. Viața trăită „mai inteligent” înseamnă abundență, curaj și autenticitate, nu epuizare și validare externă.

Succesul real vine din asumarea propriei definiții a împlinirii și din libertatea de a face schimbări atunci când este necesar.

În final, vă invit să meditați la aceste rânduri și să începeți să aplicați chiar de azi metoda Smarter în viața voastră:

„Când eram mai tânără, eram obsedată de antreprenorii care munceau până la epuizare, care nu-și vedeau familia și care își sacrificau viața pentru companiile lor. Acum, oamenii pe care îi respect cel mai mult sunt cei care pleacă la timp de la birou, care iau micul-dejun și își fac timp pentru o viață echilibrată. Nu este vorba despre a lucra mereu în weekend, despre nopți nedormite și pastile cu cofeină. Este vorba de a avea grijă de tine, pentru a putea fi cea mai fericită și împlinită versiune a ta. Nu poți schimba acțiunile altor oameni; în schimb, poți să te concentrezi pe a fi cea mai bună versiune a ta și să speri că asta îi va inspira și pe ceilalți să facă la fel.”