Fii coios - Cum să nu mai fii o victimă şi să îţi recuperezi viaţa, afacerea şi echilibrul - Editia a II-a

Fii coios: cum să nu mai fii o victimă și să-ți recuperezi viața, afacerea și echilibrul (Grow a Pair: How to Stop Being a Victim and Take Back Your Life, Your Business, and Your Sanity), este o carte de dezvoltare personală oferită de ACT și Politon în format tipărit.

A fi coios nu are nimic de-a face cu masculinitatea față de feminitate. În această carte, autorul, Larry Winget, spune că vorbește despre ouă metaforice, de aceea subiectul nu trebuie să fie în mod imatur transformat într-o chestiune sexuală.

Dacă un lucru este corect și nimeni altcineva nu îl face, tot corect rămâne. Dacă un lucru este greșit și toată lumea îl face, tot greșit rămâne.

Larry Winget: „Am scris cinci cărți bestseller, așa că poate vei crede că am cam acoperit acest subiect până acum în celelalte cărți, nu-i așa? Ai crede că o carte intitulată «Ține-ți gura, nu te mai văicări și fă ceva cu viața ta» ar fi acoperit acest subiect. Sau poate «Oamenii sunt idioți iar eu pot demonstra asta!». Nu ar acoperi aceasta subiectul? Aceste cărți, împreună cu celelalte – Nu degeaba îi spune muncă!; Ești falit pentru că vrei să fii; Nu mai e timp de tact și Copiii tăi sunt propria ta vină – sunt cărți strategice. Cărți extraordinare, dar ele nu tratează acest subiect… Există multe strategii pe care le poți pune în aplicare și poți lua măsuri pentru a fi coios, iar eu ți le voi oferi în doar câteva pagini.”

Autorul este de părere că lumea a devenit o societate de blegi. Dacă nu sunteți de acord cu acest lucru v-ați putea întreba dacă: Le permiteți prietenilor să vă spună lucruri dureroase, fără să ziceți un cuvânt în apărarea voastră?; Lăsați guvernul – oameni pe care voi îi alegeți și ale căror salarii voi le plătiți- să profite de voi, în loc să ripostați, votându-le demiterea?; Oamenii prestează servicii proaste, iar voi le acceptați fără a spune vreodată ceva despre asta?; Stați în săli de cinematograf și lăsați ca oamenii să scrie mesaje, să răspundă la telefon și să vorbească tare unul cu altul, de parcă ar sta în propriile lor sufragerii, iar cei mai mulți dintre voi nu se obosesc să se facă auziți și să le spună să tacă naibii din gură?

Conform lui Larry Winget, afacerile par acum a fi conduse de angajați răi, cu obiceiuri de muncă de proastă calitate și atitudini jalnice, deoarece managerul lor nu are curajul să-i disciplineze sau să le concedieze „fundurile leneșe”.

A pune piciorul în prag pentru voi nu mai face parte din ceea ce învățați. În schimb sunteți învățați să vă supuneți, pasivitatea este încurajată față de hărțuitori, față de prostie și față de corupție. Îndrăzneala este privită chiorâș. A avea o opinie puternică nu mai este calea de urmat pentru că sunteți considerați extremiști. Imaginați-vă o societate în care oamenii fac ceea ce este corect de fiecare dată. O lume în care fiecare persoană este onestă și are integritate și se ține de cuvânt. Imaginați-vă afaceri în care angajații își fac treaba pentru că așa este corect. Imaginați-vă un guvern în care politicienii spun adevărul și își țin promisiunile. În care desfășoară campanii oneste, fără calomnii. O lume în care părinții sunt mai puțin preocupați să fie prietenii copiilor lor și mai preocupați să crească adulți responsabili, productivi, ceea ce înseamnă să își asume răspunderea și să ia deciziile grele, nepopulare, de părinte.

Voi sunteți coioși?

• Le permiteți oamenilor să profite de voi?
• Copiii voștri vă dau replica?
• Vă surprindeți făcând muncă în locul colegilor leneși?
• Îi lăsați pe oameni să se bage în fața voastră la rând?
• Acceptați servicii proaste fără să spuneți nimic?
• Lăsați lucrurile să meargă de la sine chiar dacă vă deranjează?
• Vă simțiți adesea responsabili pentru alți oameni și pentru sentimentele lor?
• Vă surprindeți că nu vreți să vă exprimați de frică să nu jigniți pe cineva?

Lista poate continua, iar dacă ați răspuns „da” la oricare dintre întrebările de mai sus, sunt șanse destul de mari să nu fiți coioși. Oamenii „coioși” nu oferă scuze sau explicații. Ei înfruntă faptele, își asumă responsabilitatea și fac față consecințelor.

Este important: să aveți control asupra vieții voastre; să fiți încrezători în abilitatea voastră de a face față provocărilor vieții; când faceți o greșeală, să vă asumați responsabilitatea pentru acțiunile voastre; să luați atitudine când vedeți că altcineva este brutalizat; când aveți parte de servicii proaste, să vă plângeți politicos și să vă faceți nemulțumirea cunoscută.

Larry Winget: „Nu te mai gândi la ajutor și întoarce-te la sine. Nu mai da vina pe alții. Nu mai aștepta ca alții să te salveze. Nu fi adept al ideilor oricărui individ, grup, partid, al oricărei biserici sau al altei mișcări. În schimb ar trebui să citești, să studiezi, să gândești, să muncești. Bazează-te pe creierul tău și pe mușchii tăi ca să creezi viața pe care o vrei. Cu alte cuvinte: Fii coios!”

Faptul că oamenii fac tot ceea ce li se îngăduie, este probabil principala cauză a problemelor cu care vă confruntați astăzi. „Problema cu această problemă este că se află pur și simplu în natura umană. E natural să forțezi limitele. Asta suntem și asta facem…”

Prostia și performanța slabă nu trebuie tolerate. Comportamentele rele nu trebuie îngăduite. Bineînțeles că acest lucru nu va schimba lumea, dar s-ar putea să schimbe lumea voastră.

Nevoia de aprobare. „M-am dus de curând la cumpărături cu soția mea. Ea a intrat în cabina de probă și a încercat o rochie. Până să iasă din cabină și să ajungă la scaunul unde așteptam, trei angajate i-au spus: „Vă stă atât de drăguț!” Le urmăream în timp ce spuneau asta, iar una dintre ele nu a privit-o nici măcar o dată. Așa că de unde știa? Și știi ce? Nu îi stătea drăguț. Știa și ea, și știam și eu asta. Și ele o știau, dar erau mai interesate să vândă decât ca ea să arate drăguț, așa că au mințit-o. Din fericire, soția mea este coioasă și se încrede în propria opinie și în opinia mea, îndeajuns ca o angajată de magazin, plătită să îți bage haine pe gât, să nu o facă să ezite. Dar sunt o mulțime de oameni care cumpără haine urâte și ajung să arate ca naiba în ele, pur și simplu pentru că o vânzătoare le-a spus că arată drăguț. Acest lucru e trist și deplorabil și bazat pe lipsa de încredere – și își are rădăcina în a nu fi coios.” (Larry Winget)

În marea lor majoritate, oamenii au impresia că dacă ceilalți le observă defectele, nu vor mai fi respectați. Însă acest lucru este departe de adevăr. În cărțile sale, Larry Winget și-a expus defectele. Își asumă responsabilitatea pentru ele, le recunoaște deschis și discută ceea ce a învățat din greșelile lui.

„Când nu ne recunoaștem greșelile și pretindem în fața tuturor că suntem perfecți, atunci dăm de belea.”

Conform lui Larry Winget, Abraham Lincoln a fost un politician coios. Margaret Thatcher a fost un altul. Ronald Reagan, la fel. Gandhi a dovedit că poți fi pacifist și coios.

Larry Winget spune răspicat că vrea ca lumea să se schimbe. Vrea sa fie plină de oameni care își asumă responsabilitatea și care să facă ceea ce este corect. Însă lucrul acesta nu se întâmplă oricum. „Nu poți doar să dai dintr-o mână și să faci lumea să fie un loc diferit.”

Autorul afirmă că bărbăția este pentru toată lumea. Nu este doar pentru oameni importanți sau pentru directorii executivi și nu doar pentru luptătoarele MMA (Mixed Martial Arts). Această stare de spirit se potrivește oricărui tip de personalitate. Poți să fii blând și totuși să ai o bărbăție apreciabilă.

„Nu te lăsa niciodată lovit în tăcere. Nu permite nimănui să te transforme într-o victimă. Nu accepta definiția nimănui despre viața ta; definește-te tu însuți.” (Harvey Fierstein)

Nu mai folosiți limbajul domol (de tipul „eu cred”). Învățați să vorbiți cum trebuie, treceți la subiect, cereți ceea ce vreți, nu fiți anonimi, nu vă mai cereți scuze (pentru că spuneți adevărul, pentru că sunteți voi, pentru că existați).

Ceea ce cred alții despre voi nu va avea aproape nimic de a face cu succesul vostru. Larry Winget: „De mine s-a râs ani la rând. Nu îmi pasă. Oamenii râd de hainele mele, de bijuteriile mele și de accentul meu. Rar pot să merg pe stradă fără să se facă pe seama mea comentarii din cauză că mă remarc în mulțime. Și observ asta. De fiecare dată. Pur și simplu, nu-mi pasă. În plus, îmi zic în secret că oamenii își spun că ar da orice ca să poată să se îmbrace ca mine.”

Sinceritatea nu este cea mai bună politică; este singura politică. Dacă vreți să fiți cunoscuți ca persoane coioase, arătați-vă, spuneți adevărul și detașați-vă de urmări.

Deveniți mai puțin toleranți. A deveni mai puțin tolerant contrazice multe dintre „recomandările” de corectitudine politică ce au fost predate. Ar trebui să fiți toleranți față de cine sunt oamenii, dar intolerant față de acțiunile lor stupide.

Când ceea ce vreți să faceți încalcă drepturile altcuiva, trageți o linie și stați în partea voastră. Când cineva vă încalcă drepturile, trageți o linie și nu le permiteți să o treacă.

Dacă sunteți coioși, nu trebuie să vă lăudați cu asta; se va vedea în tot ceea ce spuneți și faceți și chiar în felul în care vă purtați.

Nu vorbiți pe la spatele cuiva. Dacă nu aveți curajul să i-o spuneți în față, atunci țineți-vă gura. Asta ar reduce aproape jumătate din conversațiile oamenilor, dar gândiți-vă cu cât ar fi luema mai plăcută.

Spuneți „nu” mai des. Probabil sunteți mult prea dispuși să fiți de acord. Nu vreți să jigniți pe nimeni spunând adevărul, așa că sunteți de acord să faceți cam orice vi se cere. Apoi vă detestați pe voi înșivă pentru că ați fost de acord și aveți resentimente față de ceilalți pentru că v-au cerut. Aveți tot dreptul să vă petreceți timpul făcând lucruri care vă plac.

Stabiliți-vă priorități clare. Prioritățile vă determină acțiunile, iar acțiunile vă determină rezultatele. Dacă este important pentru voi să fiți sănătoși, atunci veți face din asta o prioritate și veți mânca sănătos și veți face sport.

Dacă este important să avansați la serviciu, atunci vă veți prezenta mai devreme, veți sta până târziu și veți face mai mult decât sunteți plătiți să faceți.

Timpul, banii și energia voastră se îndreaptă întotdeauna spre ceea ce este important pentru voi.

Beneficiile de a fi coios, se dovedesc prin succesul pe care îl dobândiți, prin serviciile mai bune pe care le primiți, prin copiii pe care i-ați pregătit pentru lumea reală, prin încrederea în sine, prin fericirea pe care o simțiți,

prin satisfacția pe care o aveți, prin claritatea și demnitatea debordate, curajul și respectul arătate și prin carisma pe care o posedați.

Efecte secundare ale faptului de a fi coios: Este posibil să fiți numiți de multe ori a fi răutăcioși, hărțuitori, obraznici sau neînfricați. Și da, a fi numit neînfricat nu este tocmai un compliment. Și oamenii coioși se tem, la fel ca ceilalți, dar diferența este că nu lasă frica să-i paralizeze. Lumea funcționează năpădită de o serie de frici precum: teama de a nu fi faliți; teama de a nu crește în greutate; teama de a nu se integra; teama de moarte; teama de a nu arăta bătrân; teama de a nu fi concediat; etc. Însă frica este un lucru bun. Imaginați-vă adevărata frică în care oamenii ar trăi dacă nimănui nu i-ar fi teamă de consecințe pentru comportamentul său. „de aceea mă deranjează prostovanii motivaționali care le spun altora să fie neînfricați. Cred că ar trebui să le spunem oamenilor să le fie frică. De fapt, să le fie foarte frică. Frica funcționează!” (Larry Winget)

În toată această muncă de a fi coioși, există posibilitatea de a pierde prieteni, de a avea dușmani.

A fi coios nu înseamnă a te purta ca un ticălos!

Nu trebuie să țipați, să urlați, să înjurați sau să umiliți pe cineva. Să fiți coioși înseamnă să vă construiți pe voi, nu să dărâmați pe altcineva. Să fiți coioși este o stare de spirit. Nu trebuie să vă dați peste cap ca să arătați că sunteți coioși.

În această carte veți găsi multe tactici și tehnici pentru a fi coioși în viața voastră, în societate, acasă, cu banii voștri sau în afaceri.