Cartea banilor: Înfloritoarea viață a banilor și felul în care istoria lor ne-a modelat pe noi. Ediția a II-a

Cartea banilor: Înfloritoarea viață a banilor și felul în care istoria lor ne-a modelat pe noi / Coined: The Rich Life of Money and How Its History Has Shaped Us de Kabir Sehgal este cartea care îți va lămuri toate, sau aproape toate, curiozitățile pe care le aveai despre bani. Kabir Sehgal abordează subiectul banilor într-o manieră interdisciplinară, aceștia fiind priviți din perspectiva unor discipline diferite - de la biologie, psihologie și antropologie la istorie și teologie. Cartea îți vorbește astfel despre originea banilor, diferitele moduri de utilizare ale acestora, felul în care s-au schimbat ei de-a lungul timpului, formele lor viitoare, motivele pentru care atârnă atât de greu în viața noastră și, în cele din urmă, despre modul în care ar trebui folosiți.

Ideea scrierii cărții a apărut în momentul în care a început marea criză financiară din 2008. Propunându-și să afle cât mai multe despre criza financiară și cauzele ei, Kabir Sehgal a studiat istoria economică și operele filosofilor economici, ajungând astfel să își pună o întrebare mult mai provocatoare, și anume: „Ce au banii, de nu reușim să-i stăpânim?” Așa a început ambițiosul demers al autorului de a ne prezenta întreaga semnificație pe care o au banii pentru noi. 

Așadar, dacă și tu ți-ai pus la un moment dat întrebarea: „Ce au banii, de fac să se învârtă lumea?”, te invit la bordul acestei lecturi fascinante, care îți oferă o privire caleidoscopică asupra banilor, dar și asupra istoriei umanității. 

Autorul american Kabir Sehgal s-a remarcat deopotrivă în calitate de compozitor și producător muzical, dar și ca investitor și strateg financiar pentru companii precum First Data Corporation și JPMorgan. În prezent, Sehgal își desfășoară activitatea ca fondator și CEO al Tiger Turn Productions, o firmă de producție multimedia specializată în muzică, film și proiecte multimedia.

În calitate de autor, a publicat până în prezent 15 cărți, o parte dintre acestea devenind bestselleruri New York Times și Wall Street Journal. Walk in My Shoes (Pune-te în locul meu), scris în colaborare cu Andrew Young, A Bucket of Blessings (Un potop de binecuvântări) și Jazzocracy (Jazzocrația) sunt doar trei dintre succesele lui în domeniul literaturii. 

În ceea ce privește cariera lui muzicală, și aceasta a fost încununată de succese remarcabile, Kabir Sehgal fiind câștigătorul a cinci premii Grammy și a trei trofee Latin Grammy Awards.

Cartea de față este structurată în trei secțiuni, după cum urmează: Mintea, Corpul și Sufletul. Te invit în rândurile de jos să descoperi mai multe detalii despre fiecare dintre ele:

Partea I: Mintea. Originile unei idei 

În prima secțiune a cărții autorul răspunde la întrebarea „De ce folosim banii?”. El ne oferă un răspuns complex la această întrebare abordând problema din perspectiva biologiei, psihologiei și antropologiei. 

Capitolul 1. Lumea e o junglă. Biologia schimbului

În Capitolul I vom afla care este originea schimbului, vom înțelege natura lui și de ce este el fundamental pentru viața pe această planetă. Vom vedea astfel cum în lumea naturală, energia funcționează ca o monedă, așa cum banii sunt folosiți pentru a obține mărfuri perisabile, ce sunt, în esență, forme de energie de care avem nevoie pentru a trăi. În continuare vom studia evoluția și expansiunea creierului și modul în care primele indicii ale gândirii simbolice se regăsesc în desenele rupestre realizate în urmă cu zeci de mii de ani.

Scurtul rezumat al istoriei omenirii pe care îl regăsim aici este foarte interesant și merită a fi reținut:

„NASA a calculat că existența umană cuprinde 800 de generații. Dintre acestea, peste 600 au locuit în peșteri și doar ultimele generații au cunoscut tiparul.  Altfel spus, oamenii au populat doar 0,004% din istoria Pământului.”  

Capitolul 2. Câteva dintre gândurile mele. Psihologia banilor

Capitolul 2 examinează creierul uman și psihologia dar și neuroștiința luării deciziilor financiare. Cu ajutorul neuroeconomiei (care studiază felul în care mintea umană ia hotărârile financiare) vom afla mai multe despre comportamentul uman decât ne-au dezvăluit vreodată modelele economice convenționale. Vom deveni mai conștienți astfel de forțele ascunse care ne ghidează deciziile financiare și ne vom minuna de efectul incredibil pe care îl au banii asupra noastră:

«Zweig scrie că „activitatea neuronală a unei persoane ale cărei investiții îi aduc bani nu se poate diferenția de cea a cuiva care este drogat cu morfină sau cocaină“.»

Capitolul 3. Profund îndatorat. Antropologia datoriilor

Capitolul 3 este despre creierul social și înțelepciunea colectivă a mulțimilor. Aici vom afla răspunsuri la chestiuni precum:

• Ce a fost mai întâi, trocul sau datoria?

• Câte valențe pot avea darurile și câte tipuri de daruri există?

• Ce atitudini bizare au diversele culturi vizavi de datoriile sociale sau față de daruri?

• Anotimpurile cadourilor în Japonia și multitudinea de semnificații și simboluri pe care le înglobează darurile la japonezi.

• Unde se termină economia cadoului și unde începe economia de piață? 

• Cum arată partea întunecată a datoriei care persistă încă din vremea lui Hammurabi?

• Datoria = moneda noastră fundamentală?

• Ce se întâmplă când datoria socială e transformată în datorie de piață?

Partea a II-a: Corpul. Formele materiale ale banilor 

În această secțiune a cărții vom afla un răspuns la întrebarea „Ce?“ adică, ce sunt banii? 

Capitolul 4. Redutabili și statornici. O scurtă istorie a banilor grei

În Capitolul IV autorul răspunde la întrebarea „Ce sunt banii?” concentrându-se pe formele fizice ale banilor de-a lungul veacurilor și, de asemenea, pe posibilul viitor al acestora. Tot aici facem o vizită în seiful cu aur de sub clădirea Băncii Rezervei Federale din New York, care găzduiește mai mult aur decât oricare alt loc din lume: 530.000 de lingouri, cântărind în total 6.700 de tone și analizăm elaboratele măsuri pe care Guvernul le ia pentru a proteja metalul galben. Ne întoarcem în trecut și aflăm originea monedelor, oprindu-ne pentru o clipă în bogatul Regat Lydia, facem o trecere în revistă a practicilor de folosire a metalului pe post de bani, din Mesopotamia până în Egiptul Antic și Imperiul Roman, dar și a momentelor care au precedat trecerea de la protobani la banii grei și vedem totodată cum omul a încercat să modeleze societatea și să-i controleze pe ceilalți cu ajutorul banilor. 

Un capitol excelent pentru toți cei pasionați de istorie și de lecțiile înțelepte pe care aceasta ni le-a predat de-a lungul secolelor.

Capitolul 5. De preferință, slab și diluat. O scurtă istorie a banilor ușori

Capitolul 5 ne dezvăluie povestea banilor „ușori“ și aflăm că hârtia a fost utilizată pentru prima dată pentru fabricarea banilor în China secolului al X-lea. Mai târziu a fost folosită pe scară largă de Kublai Han pentru a-și unifica imperiul, în secolul al XIII-lea. În Franța secolului al XVIII-lea vedem cum banii de hârtie pot repune pe picioare o economie slăbită. Tot aici vei afla o scurtă istorie a sistemului monetar al lui John Law care a reușit să obțină o revigorare financiară datorită banilor de hârtie, dar și o scurtă istorie a  dolarului până când a fost decuplat de aur, în 1971. La fel de interesantă este și secțiunea în care autorul explică cum Rezerva Federală și băncile colaborează în ziua de astăzi la crearea banilor. Tot aici asistăm la nașterea primului sistem monetar internațional și a primei bănci centrale din lume și aflăm cum și-a câștigat Benjamin Franklin un loc binemeritat pe bancnota de 100 de dolari. Concluzia acestui capitol merită un moment de reflecție din partea ta:

„Cei 1.000 de ani de istorie monetară ne învață o lecție convingătoare: pe măsură ce societățile trec de la bani grei la bani ușori și pe măsură ce „supercreierul“ conturează idei noi privitoare la monede, economiile riscă să eșueze. Noi toți (nu doar cei care conduc băncile centrale) trebuie să recunoaștem pericolele târgului faustic — mai ales pe măsură ce banii evoluează către era digitală. Banii capătă tot mai mult o formă electronică, invizibilă. Au devenit atât de abstracți, încât riscăm să uităm lecțiile concrete ale istoriei. Atâta vreme cât banii vor rămâne un simbol al valorii, unii oameni vor căuta să-i controleze.”

Capitolul 6. O retrospectivă asupra perspectivelor. Viitorul banilor

Capitolul 6 este despre viitor. Aici ne vom pune problema, mulți dintre noi pentru prima dată, ce se va întâmpla cu banii dacă lumea va suferi un cataclism economic. Ne vom întoarce la schimbul de bunuri și servicii? Criza economică din 2008 a arătat că acest scenariu este foarte posibil. Tot aici ne gândim o clipă la amploarea pe care ar putea-o lua în viitor plata cu telefonul mobil și cât de realist pare scenariul unei monede spațiale și ne delectăm cu un scenariu de natură science-fiction în care lumea viitorului se conectează la  un „portofel neuronal“ pentru a schimba idei și energie. 

„Într-un scenariu vizionar, nu doar reputația ar putea funcționa ca monedă, ci și gândurile, emoțiile, experiențele, visurile, ideile — orice conținut mental. Să ne amintim că scanările cerebrale demonstrează faptul că banii declanșează o activitate neuronală în diverse regiuni ale creierului, cum ar fi nucleus accumbens și cortexul insular. Atât timp cât viitoarele forme de bani vor activa aceste regiuni în mod similar, vom continua, probabil, să-i percepem ca pe un simbol al valorii. Odată cu progresul tehnologiei, de la carduri de credit la sisteme mobile de plată, banii devin tot mai invizibili și mai abstracți. Cândva, poate că oamenii și mașinăriile se vor contopi, eliminând definitiv „intermedierea“ înfăptuită de banii fizici și transformând activitatea neuronală într-o monedă în sine. Cu siguranță, dacă putem încorpora stimulatoare cardiace, vom putea implanta în organism și sisteme de plată. În locul unui portofel mobil, s-ar putea să avem portofele neuronale.”

Cu siguranță vei fi interesat să afli de asemenea cât de murdari (la propriu) sunt banii, cum „funcționează” monedele alternative și Bitcoin, care sunt tehnologiile de plată ale viitorului și care sunt „slăbiciunile” lor sau cum au apărut cardurile de credit.

Partea a III-a: Sufletul. Un simbol al valorilor

Autorul se inspiră în această parte a cărții din domenii umaniste precum religia și arta pentru a ne răspunde la o întrebare interesantă: Cum ar trebui să folosim banii?

Capitolul 7. Îngeri investitori. Religia și banii

Capitolul 7 este despre marile religii și modul în care ne sfătuiesc acestea să ne cheltuim banii. Autorul își susține ideile cu pilde din Biblie, Tora, Coran și Vede. Observăm cum, în toate aceste cărți sfinte când vine vorba de bogăția materială, „mai puțin înseamnă mai mult“ sau „ce-i destul e destul“. De exemplu, Iisus îl sfătuiește pe un om bogat să-și vândă comorile pământești și să-l urmeze. În hinduism, prin artha (plăcerile materiale) persoana respectivă e trezită spiritual, căpătând nevoia de a-și abandona sinele și a atinge moksha (eliberarea).

Capitolul 8. Complexul de vinovăție. Arta banilor

În capitolul 8 pornim spre regiunile rurale din Bangladesh, în căutarea unei civilizații pierdute, descrise cândva de Ptolemeu. Prin intermediul unui tezaur de monede descoperit printre ruine și al inscripțiilor de pe bani, reușim să înțelegem această civilizație. Observăm astfel cum aceste simboluri ajung să exprime identitatea și istoria culturală a unei națiuni. 

Autorul povestește că a călătorit peste 1.000.000 de kilometri, străbătând mai mult de 25 de țări în curs de dezvoltare, din Turcia până în Thailanda, Africa de Sud și Sri Lanka pentru a se documenta în legătură cu această carte. Întâlnindu-se cu colecționari de monede din toată lumea Kabir Sehgal a aflat semnificațiile simbolurilor de pe monedele diferitelor culturi și a înțeles astfel câtă creativitate relevă arta monetară. Acest capitol, foarte interesant pentru toată lumea de altfel, va fi cu siguranță savurat în mod special de numismați, întrucât autorul dezvăluie aici o serie de curiozități foarte interesante despre monede rare.

În ceea ce privește această adevărată aventură pe care autorul a trăit-o din dorința puternică de a descoperi esența banilor, acesta consideră că efortul a meritat din plin, dat fiind faptul că:

„Această aventură m-a împins să analizez banii de la celulă la comunitate, de la viață la moarte, de la spiritul lăuntric la spațiul cosmic. Am estompat granițele dintre științele exacte, științele sociale și cele umaniste. Am străbătut ambele emisfere, călătorind în zeci de țări. Le-am explorat trecutul și le-am visat viitorul. Cartea de față prezintă un portret multidimensional și interdisciplinar al banilor de-a lungul veacurilor. Ea încearcă să aprofundeze cunoașterea istoriei banilor și să arate cum aceștia continuă să ne modeleze viitorul în moduri deseori imperceptibile. Sper ca această lucrare să-ți dinamiteze și ție percepția asupra banilor și să te ajute să inventezi noi modalități de a-i percepe.”

TESTIMONIALE:

„Cartea de față nu seamănă cu niciunul dintre obișnuitele ghiduri despre bani. Una peste alta, e o lectură fermecătoare; iar Kabir Sehgal te va determina să vezi într-o nouă lumină crizele financiare și tranzacțiile bancare.“  

- Paul Volcker, ex-președinte al Rezervei Federale

„O excepțională analiză a istoriei banilor. Kabir a scris o poveste incitantă, care acoperă mii de ani de evoluție și-i aduce în atenția cititorilor pe acei oameni care au avut impact asupra banilor.“ 

- Jimmy Carter, ex-președinte al Statelor Unite ale Americii

„Bine scrisă. Deșteaptă. Inovatoare. Această carte uluitoare te va face să reflectezi la bani din perspective cu totul inedite. Dacă vrei să înțelegi cum au influențat banii condiția omului – în bine sau în rău – și cum vor continua să ne modeleze comportamentul, citește cartea aceasta.“ 

- Sheila Bair, ex-președinte al Corporației Federale pentru Asigurarea Depozitelor Bancare 

„Kabir Sehgal a luat la bani mărunți tot ceea ce înțelegem prin «monedă», scriind o fascinantă dare de seamă, ce întrețese istoria și filosofia cu anecdotele personale. El ne dezvăluie niște revelații care sunt deopotrivă fascinante și provocatoare.“ 

- Walter Isaacson, președinte și CEO al Institutului Aspen