Efectul miliardarului prin forțe proprii: Cum creează producătorii de excepție valoare imensă

Efectul miliardarului prin forțe proprii: Cum creează producătorii de excepție valoare imensă / The Self-made Billionaire Effect: How Extreme Producers Create Massive Value de John Sviokla și Mitch Cohen este un răspuns cât se poate de complet la întrebările: Cum au ajuns ei miliardari? și Ce calități, abilități și mentalități i-au ajutat pe acești oameni să schimbe lumea cu afacerile lor? Este vorba mai exact despre acei miliardari care și-au creat averile prin forțe proprii grație inteligenței, imaginației, intuiției sau pur și simplu, unui al șaselea simț care i-a ajutat să vadă o nevoie pe care lumea o avea, găsind totodată și soluția pentru a o satisface. Cei doi autori evidențiază trăsăturile distinctive ale acestor oameni valoroși, pentru a învăța să le recunoști și să le atragi în compania ta, sau, de ce nu, pentru a deveni tu însuți unul dintre ei. O minunată carte de business și leadership care te va ajuta să pătrunzi în mintea miliardarilor pe cont propriu.

Dincolo de conținutul referitor la modalitatea prin care niște oameni obișnuiți au devenit miliardari prin forțe proprii, care stârnește curiozitatea oricărui cititor, „Efectul miliardarului prin forțe proprii” reprezintă și un instrument excelent pentru liderii și managerii din companii, pentru că îi ajută să selecteze și să valorifice mai eficient forța de muncă, învățându-i să identifice mințile sclipitoare care pot face diferența pentru afacerile lor.

John Sviokla este un fost absolvent al universității Harvard și deținătorul unui master și al unui doctorat la Harvard Business School. A fost pentru mult timp consultant pe probleme de inovație la PricewaterhouseCoopers (PwC), unde și-a folosit experiența acumulată în decurs de 30 de ani pe probleme de: comportamentul clienților, economie, psihologie, economie comportamentală, sociologie, strategie de afaceri, analiză de rețea, măsurare și leadership. 

Mitch Cohen a fost vicepreședintele PricewaterhouseCoopers (PwC) - cea mai mare companie de servicii profesionale, consultanță și audit din lume – activând actualmente ca angel investor și autor. În cei 33 de ani petrecuți în cadrul PwC, dintre care 22 ca partener, a interacționat frecvent cu lideri din domeniul telecomunicațiilor și tehnologiei, ai unor companii aflate în topul Fortune 500. Este absolvent al Penn State University unde a obținut o diplomă în contabilitate și se autodefinește ca fiind un pasionat jucător de golf și un „sclav al plajei.”

Selecția miliardarilor prezenți în cartea de față s-a făcut din lista „Miliardarii lumii”, întocmită de Forbes în 2012. Din ea au fost eliminați miliardarii care au moștenit averea de la părinți sau alte rude și au fost păstrați cei care activează în medii unde predomină piețele rezonabil de transparente și competitive. Astfel s-a ajuns la o listă de 600 de oameni din care au fost păstrați doar 120. În legătură cu aceștia, cei doi autori au făcut o documentare asiduă care a inclus în unele cazuri și intervievarea acestora. Miliardarii aleși de John Sviokla și Mitch Cohen îndeplinesc criteriul responsabilității, mare parte dintre aceștia fiind semnatari ai The Giving Pledge, promițând să doneze mai mult de jumătate din averea lor netă și o parte semnificativă dintre ei fiind activi în acțiuni filantropice sau în proiecte sociale. Potrivit celor doi autori, miliardarii prin forțe proprii sunt persoane care:

„Prezintă adesea tendințe antreprenoriale timpurii: mai mult de 50 la sută au avut o primă slujbă înainte de împlinirea vârstei de 18 ani; aproape 30 la sută și-au lansat prima activitate antreprenorială înainte să împlinească 22 de ani și aproape 75 la sută înainte de 30 de ani. Reține că, deși unii miliardari au avut o copilărie modestă, care a necesitat o intrare timpurie în câmpul muncii, aceștia sunt în minoritate: peste 75 la sută dintre miliardarii prin forțe proprii au crescut în familii cu un nivel ridicat de bunăstare, din clasa de mijloc sau mai sus.”

Cei doi autori realizează profilul complet al miliardarului, în funcție de datele reieșite din cercetările lor, precizând că aceștia nu sunt neapărat mai deștepți, mai muncitori sau mai norocoși decât noi ceilalți, și că ceea ce i-a ajutat să se diferențieze de semenii lor prin veniturile colosale realizate a fost mentalitatea lor de „producători” și spiritul lor inovator. Miliardarii sunt cei care au antenele direcționate atent către lume și nevoile ei, fiind capabili să întrevadă rapid noi produse, servicii, strategii și modele de business. La fel de adevărat este însă și faptul că, ei reprezintă o minoritate foarte valoroasă:

„În 2012, existau mai mult de opt sute de miliardari prin forțe proprii în întreaga lume; ei reprezentau mai bine de două treimi din totalul populației miliardare. La nivel global, averea miliardarilor a crescut mai repede decât economia mondială, de peste trei ori, de la 2 la sută la 7 la sută din PIB, între 1987 și 2012.”

Bine ai venit așadar la bordul unei lecturi despre miliardari și imperiile clădite de ei, dar și despre ce îi face pe acești oameni atât de asemănători nouă… atât de diferiți. Vei afla așadar:

• de unde vin ideile de un miliard de dolari ale producătorilor;

• care este perspectiva producătorului asupra timpului și sincronizării;

• procesul prin care producătorii iau măsuri ca să transforme o idee bună într-o realitate extrem de valoroasă;

• care este atitudinea producătorului față de risc;

• practica de leadership a producătorului;

• zonele specifice în care manageri și organizații întregi se pot dezvolta pentru a identifica, angaja, perfecționa și reține mai bine mai mulți producători.

Vei descoperi de asemenea, pe măsură ce te „vei afunda” tot mai adânc în lectură și odată cu fiecare miliardar adus în discuție, noi caracteristici, aptitudini, atitudini și mentalități care îi ajută pe miliardari să ajungă la acest statut, să își depășească condiția și să facă o diferență în lumea în care trăim. Autorul descifrează totodată psihologia acestor indivizi oferindu-ți argumente solide din punct de vedere științific.

Pe parcursul cărții vei descoperi poveștile și vei face cunoștință cu:

Dietrich Mateschitz miliardarul care a construit imperiul Red Bull și care este astăzi:

„mult mai mult decât băutura care îi poartă numele. Este o companie media, o franciză Formula 1, o franciză Nascar, un sponsor al alpiniștilor, schiorilor și al altor practicanți de sporturi extreme, o „filosofie” de viață – după cum a spus fondatorul său – trăită într-o stare de activitate intensă, plină de adrenalină, toate născute pe fundamentul modest al unei idei bune.”

Joe Mansueto fondatorul Morningstar, care a anticipat la începutul anilor `80 amploarea pe care o vor lua fondurile mutuale în viitor, creând o afacere specializată în cercetarea de investiții, cu accent special asupra performanței fondurilor mutuale. Însă succesul lui nu a venit peste noapte, ci pas cu pas:

„Una dintre primele sale acțiuni a fost să dea un anunț publicitar în Barron’s și să spună că se puteau face abonamente cu 130 de dolari la lucrarea sa trimestrială Mutual Fund Sourcebook (Colecția de fonduri mutuale), a cărei primă ediție o scrisese la masa din bucătărie a apartamentului său cu un singur dormitor. Primul anunț i-a adus șase sute de comenzi – venituri în valoare de 78.000 de dolari – și astfel și-a început ascensiunea spre statutul de miliardar.”

Sara Blakely, artista de stand-up comedy, care se întreținea din vânzarea de consumabile și produse de birotică care a creat pentru a-și rezolva o problemă vestimentară proprie, brandul Spanx care a transformat-o în miliardară.

Jeffrey Lurie, proprietarul miliardar al echipei Philadelphia Eagles care a intuit precoce momentul în care lumea sportului și cea a divertismentului aveau să-și dea mâna, achiziționând la un preț exorbitant clubul Eagles și făcând ulterior din asta o afacere foarte profitabilă.

Chip Wilson, fondatorul Lululemon (magazinul de haine pentru yoga care a pus bazele stilului yoga șic) care și-a folosit cunoștințele acumulate despre materiale, croirea hainelor și moda internațională, dar și propriile nevoi ce țineau de practicarea sportului preferat pentru a crea un brand vestimentar de mare succes.

Mo Ibrahim, sudanez de origine, care a început să cumpere licențe de mobil în Africa, pentru a crea furnizorul de telecomunicații Celtel, fiind conștient de faptul că va trebui să abandoneze modelul de plată prin abonament care domnește în telecomunicații, nepotrivit pentru locuitorii Africii Subsahariene care au venituri fluctuante.

Hui Lin Chit, fondatorul Hengan International, un fermier din regiunea Anhai din China,  care și-a tot încercat norocul în afaceri până ce a dat lovitura producând absorbante pentru femeile cu venituri mai mici din mediul rural.

Eric Lefkofsky, fondatorul Groupon, care s-a bazat în 2008 când a lansat compania pe principiul că: „Ideile care sunt locale, sociale și mobile în orientare vor prospera în următorii zece ani”. Astăzi Lefkofsky se bazează pe același principiu și se pare că nu se înșală deloc

Sunil Mittal, fondatorul miliardar al Bharti Enterprises, care și-a lansat prima afacere în 1976, vânzând biciclete și piese de biciclete în Punjab. Deși a dat greș cu mai multe afaceri, Sunil nu s-a lăsat până ce nu a dat lovitura. Asta s-a întâmplat în momentul în care a intrat în domeniul telecomunicațiilor.

Tadashi Yanai, directorul executiv miliardar al Fast Retailing Co., proprietarul mărcii Uniqlo, specializată în îmbrăcăminte pentru piața de masă, s-a îmbogățit dându-și seama că în Japonia nu existau magazine care să vândă haine lejere, clasice, de bună calitate, la prețuri accesibile și acoperind această nevoie.

Steve Case, fondatorul furnizorului de servicii de rețea AOL, care s-a inspirat în fondarea acestui brand din Al Treilea Val de Alvin și Heidi Toffler, dându-și seama de amploarea pe care o va lua în anii următori internetul. 

Alex Spanos, un dezvoltator miliardar în domeniul imobiliar, care, și-a început cariera antreprenorială încurajat de o piață în care cererea depășea deja cu mult oferta existentă, devenind astfel cel mai mare constructor de apartamente din Statele Unite.

Michael Jaharis și Phillip Frost care au cumpărat Key Pharmaceuticals, cu sediul în Miami, în 1972 și au știut să își reinventeze produsele astfel încât, nu doar să se mențină, dar să facă o diferență remarcabilă pe piața farmaceutică.

Micky Arison, directorul executiv al Carnival Cruise Lines și ulterior al Carnival Corporation & PLC, care a recreat piața de croaziere transformând-o din una de nișă, într-una cu un potențial de miliarde de dolari.

Howard Schultz, președintele executiv Starbucks, una dintre cele mai recunoscute mărci din lume, care a revoluționat modul de servire al cafelei, punând un accent deosebit pe design și experiența pe care clientul o trăiește în cafenelele sale și asigurând astfel succesul imbatabil al acestui brand.

Tom Steyer, miliardarul care a fondat Farallon Capital Management, un fond speculativ de investiții din San Francisco, care a avut succes grație abilității sale de a proiecta afaceri și de a le vinde ulterior către cumpărători. El a adoptat o abordare netradițională în ceea ce privește investițiile din sectorul său, tipurile de investitori pe care îi curta și oamenii pe care i-a recrutat să lucreze cu el.

Michael Bloomberg, renumitul primar al orașului New York în perioada de după 11 septembrie și-a început cariera pe Wall Street cumpărând și vânzând pachete de acțiuni vândute de instituții mari. Când Salomon Brothers, compania despre care spunea că nu ar fi părăsit-o niciodată, l-a concediat, și-a înființat propria firmă, „furând” totodată și câțiva dintre foștii colegi de la Solomon Brothers. Și a dat lovitura!

Mark Cuban, antreprenorul în serie care a fondat Broadcast.com, ce deține și echipa de baschet Dallas Mavericks și care consideră că apetitul său pentru informații a fost sursa succesului său în afaceri. 

John Paul DeJoria, care probabil nu ar fi ajuns niciodată miliardar dacă nu ar fi fost concediat pentru stilul său neconvențional de leadership în vânzări. Dacă acest eșec nu ar fi avut loc, probabil că nici firma lui, John Paul Mitchell Systems nu s-ar fi înființat niciodată, și, foarte posibil, produsele revoluționare de îngrijire a părului pe care el și partenerul său le-au dezvoltat, nu s-ar fi inventat niciodată. 

Pe lângă aceste exemple, vei întâlni multe alte povești despre miliardari și afacerile pe care le-au creat, dar și exemple de parteneriate de tipul producător – producător sau practician – producător, cu tot cu explicațiile de rigoare privind importanța acestor tipuri de parteneriate:

„Care este echilibrul activității dintre producători și practicieni? În mod firesc diferă în funcție de afacere și de oportunitate. Dar din cercetarea noastră constatăm că producătorul descoperă o nevoie vitală pe piață și creează modelul de afacere – și uneori modelul produsului – necesar pentru a surprinde toate detaliile de execuție pentru satisfacerea acelei nevoi. Practicianul aplică în operațiuni, în marketing sau în alt sector de specialitate creativitatea de virtuoz necesară pentru a îndeplini promisiunea modelului.”

Autorul face o diferență clară între practician și producător în privința calităților lor distinctive și a modului lor diferit de a gândi și a acționa, ajutându-te astfel să faci cele mai bune alegeri în privința forței de muncă de care are nevoie afacerea ta. Vei afla de asemenea ce sunt angajații catalizatori și cum te pot ajuta ei în dezvoltarea afacerii și vei fi sfătuit în calitate de lider să ții cont de faptul că:

„Așa cum miliardarii au importante obișnuințe de gândire, încurajăm liderii să dezvolte noi mentalități concentrate pe găsirea, încurajarea, răsplătirea și încheierea de parteneriate pentru a spori grupul de talente al producătorilor. Dar aceasta nu este o carte de bucate. Nu există nicio rețetă sigură care să conducă de fiecare dată către o producție de mare valoare. Pe parcursul cărții am sugerat acele idei și abordări care am văzut că dau naștere producătorilor de excepție și că alcătuiesc un mediu care îi va atrage și îi va promova. Dar inerentă în aceste sfaturi este credința nestrămutată în faptul că miracolele nu pot fi fabricate. După cum am arătat prin diversitatea poveștilor spuse în carte, producătorii de excepție vin din locuri surprinzătoare. Prezența lor poate fi neașteptată. Întâmplarea este un factor al măreției în aceeași măsură ca și planificarea. Fiecare organizație – fiecare lider – va trebui să pășească pe calea oportunităților pe măsură ce ele apar. Dovada de leadership a unui producător adevărat este actul de a fi conștient de miracolele care se întâmplă firesc și de a fi deschis la ele, precum și de a scăpa de tendința naturală de a încerca să le fabrice. A încerca să fabrici un miracol este ca și cum ai încerca să explici o glumă: moare în procesul disecției.”