Lorene - Lasă-te purtat de vise!

Lorene de Alex V. Miller este o carte care s-a născut dintr-un vis. Un vis povestit de autor fiicei sale în vârstă de 10 ani, care, inspirată de el, a alcătuit o compunere pentru școală. După ce a citit compunerea, autorul a început să țese pe marginea ei, reformulând și corectând și tot adăugând până a ajuns la 100 de pagini. Iar după primele 100 de pagini nu s-a mai oprit până nu a definitivat romanul de față.

Numele autorului este un pseudonim literar, iar Lorene este romanul de debut al celui care a ales să se prezinte publicului drept Alex C. Miller. Prima carte a acestui autor la început de drum, te face să te gândești într-o oarecare măsură la un basm. Asta pentru că are anumite elemente împrumutate din el, care, te vor determina să citești această carte așa cum citești o poveste frumoasă înainte de culcare. 

Un roman ca un basm...

Visul scornit de imaginația autorului ne-o aduce pentru început în centrul atenției pe Karine, o tânără americancă de 19 ani, care primește o invitație cu totul și cu totul neașteptată de la un străin misterios pe nume Philip de Orleans. Acesta o invită pe 29 septembrie la Paris, la ziua lui.

Aflăm ulterior că personajul misterios este tatăl fetei, despre care mama ei nu îi povestise nimic toată copilăria. În ciuda faptului că s-au iubit foarte mult, cei doi, tatăl parizian și mama americancă (Miller Ashley Lorene) nu au putut fi împreună. Care a fost motivul? Cine a stat în calea iubirii lor? Acestea sunt întrebările pe care și le pune Karine în legătură cu povestea de dragoste dintre părinții ei și care va alcătui și o parte importantă a farmecului acestui roman.

Așadar, Karine hotărăște să răspundă invitației, fără a-i spune însă mamei sale adevărul în legătură cu plecarea ei. Prin urmare se angajează peste vară la un restaurant cu scopul de a strânge banii necesari pentru călătoria la Paris. Aici, patronul restaurantului, un grec pe nume Papastratos o îndrăgește ca pe propria lui fiică. 

Când banii au fost strânși și ziua plecării sosește, Karine își lasă mama să creadă că pleacă cu prietenele ei în excursie, și aterizează animată de dorința arzătoare de a-și cunoaște misteriosul tată, la Paris. Aici, ea pare că se teleportează brusc în atmosfera unui basm. Karine se deplasează pe o insulă aflată la o oarecare depărtare de Paris, unde, coboară în fața unui castel somptuos în care urmează să aibă loc petrecerea aniversară a tatălui ei. 

Tatăl ei, pare la rândul lui un prinț din povești învăluit în mister. Este înalt, frumos, provine dintr-o familie nobilă, este extrem de bogat, și, deși pare că are toată lumea la picioare, ochii lui sunt extrem de triști. Motivul acestei tristeți o fi această dragoste neîmplinită pentru mama ei? Cât de tragică a fost această despărțire dintre cei doi, dacă ne gândim că niciunul dintre ei nu și-a mai refăcut viața?

Petrecerea este și ea o scenă desprinsă din povești. Tatăl o zărește, observă asemănarea izbitoare dintre ea și mama ei, și o strigă pe numele Lorene. Karine își dă seama că acesta este al doilea prenume al mamei ei, la care aceasta renunțase între timp, și nu îl corectează. Surpriza enormă a tatălui este justificată de faptul că el nici măcar nu știa că are o fiică. Se pune așadar întrebarea, cine este persoana misterioasă care îi trimisese invitația lui Karine. Tatăl o prezintă tuturor invitaților la petrecere ca fiind fiica lui regăsită Lorene, pentru că totul se petrece atât de repede, încât, nici nu are timp să îi afle adevăratul nume. 

Seara, înainte de culcare, Philip îi explică pe scurt Karinei cum a pierdut-o pe mama ei. A doua zi avea să îi explice mai multe în legătură cu bizara lor despărțire. Dar a doua zi, în timp ce acesta era plecat să afle cine a invitat-o la petrecere pe Karine, fata suferă un accident stupid în timp ce se plimbă pe insulă. În momentul în care face cunoștință cu un necunoscut pe nume Ludovic, întâlnit  în timpul plimbării, ea cade, se lovește la cap, după care alunecă în apă. Ludovic o salvează și o duce la spital unde o prezintă drept soția lui pentru ca aceasta să beneficieze de asigurarea lui medicală. Și el o va prezenta pe Karine ca fiind soția lui Lorene.

O iubire complicată...

Acțiunea romanului se precipită. Karine este în comă la spital, iar veștile primite de la medici nu sunt deloc bune. Chiar dacă se va trezi din comă, riscă să rămână paralizată toată viața. Tatăl ei, se întoarce la castel, o caută, dar nu dă de ea niciunde. Nici prin cap nu îi va trece că se vor mai scurge luni de zile până o va revedea pe fiica lui proaspăt regăsită. Mama Karinei realizează între timp că fiica ei o mințise în legătură cu plecarea în excursie și încearcă să dea de ea. Până și bătrânul Papastratos și soția acestuia se pun pe urmele fetei. 

Aflăm între timp povestea tristă a bunicii lui Karine, mama lui Lorene, care îi ceruse acesteia pe patul de moarte ca, atât timp cât va urma școala de artă vestimentară de la Paris, pe care ea nu reușise să o termine, să nu se îndrăgostească de niciun bărbat. Aflăm de asemenea cum a ajuns Lorene să lucreze în facultate la un magazin de haine de lux, și, în paralel, ca model, prezentând haine în diverse locuri elegante, dar și cum s-a produs întâlnirea dintre ea și Philip de Orleans, o scenă desprinsă parcă din Cenușăreasa… 

Vei fi intrigat de modul în care mama lui Philip de Orleans va unelti un plan diabolic împotriva unei iubiri adevărate legate deja între inocenta Lorene și cel pe care ea îl credea un băiat oarecare, de profesie model. Vei afla cum s-au cunoscut cei doi, dar și cum a luat-o de la capăt Lorene odată reîntoarsă în America, în timp ce Karine își croia drumul spre lume din burtica ei. Ce rol a avut o necunoscută, Charllote, în viața lui Lorene, dar și cum a decurs căutarea lui Philip în America, atunci când acesta a venit să o caute pe iubirea vieții lui? 

Cum va afla Lorene despre adevăratul loc spre care plecase Karine? Cu ce gânduri pleacă Lorene spre Paris să își caute fiica? Cât de mult îl urăște încă pe tatăl lui Karine? Își va menține aceasta aceleași sentimente în momentul în care va da ochii cu el? Ce vești îngrozitoare află Ludovic în legătură cu starea de sănătate a lui Karine? Dar și ce minune va face ca lucrurile să se schimbe în scurt timp în favoarea tuturor? 

Dar mai presus de toate, după aproape 500 de pagini, în care autorul s-a tot jucat cu acest nume, Lorene, pasându-l între cele două eroine ale romanului, vei afla, în sfârșit, cine este  adevărata Lorene care a dat titlul cărții. Vei avea parte de asemenea, ca în orice poveste care se respectă și de o nuntă surprinzătoare, ca-n basme… Și atunci, înțelegem parcă mai bine sensul citatului pe care autorul ni-l propune spre reflecție la începutul romanului:

„Nu te lăsa condus în viață de temerile din mintea ta. Lasă-te condus doar de visele din inima ta.” – Roy T. Bennet

TESTIMONIALE

„Lorene pot fi eu, Lorene poți fi tu sau poate, cine știe, este doar rodul imaginației unui condei.” – Cezara Mustățea

„Cartea de față nu este ușor de citit, dar fiecare pagină vibrează de o sensibilitate care anunță nașterea unui posibil, viitor romancier.” – I.S. Mircea, poet

„Cartea îmbrățișează totul de la simple fapte curente de viață, până la construcții suverane de sensibilitate umană.” – Prof. universitar doctor Avram Valeriu