Planeta mută: Să evităm apocalipsa insectelor

Planeta mută: Să evităm apocalipsa insectelor/ Silent Earth: Averting the Insect Apocalypse de Dave Goulson este o minunată pledoarie pentru a avea mai multă grijă de planeta noastră și pentru a fi mai atenți în viitor, a proteja și a crea condiții favorabile de trai pentru insectele fascinante care ne înconjoară, și care, din păcate, se află în momentul de față pe cale de dispariție. Un lucru care ar trebui să ne preocupe și să ne îngrijoreze pe toți în aceeași măsură din moment ce, fără insecte nu putem supraviețui nici noi.

„Scăderea numărului de insecte este un lucru teribil de trist pentru aceia dintre noi care iubesc aceste creaturi mici și le apreciază pentru ceea ce reprezintă, dar amenință totodată bunăstarea tuturor oamenilor, deoarece avem nevoie de insecte ca să polenizeze culturile, să recicleze bălegarul, frunzele și cadavrele, să mențină solul sănătos, să controleze dăunătorii și pentru multe, multe altele. Multe animale mai mari, cum ar fi păsările, peștii și broaștele, se hrănesc cu insecte. Florile sălbatice au nevoie de ele pentru polenizare. Pe măsură ce insectele se împuținează, lumea noastră se va opri și ea, încet, deoarece nu poate funcționa fără ele. După cum spunea Rachel Carson: „Omul este o parte a naturii, iar războiul lui împotriva naturii este inevitabil un război împotriva propriei persoane”. – Dave Goulson, Planeta Mută

Dave Goulson ne arată în acest manifest pentru o lume mai verde și mai bună cum a contribuit omul, într-un interval extrem de scurt de timp, la distrugerea habitatelor insectelor și cât de mult accelerează acest proces de la o zi la alta:

„Habitatele sălbatice, bogate în insecte, precum pajiștile, mlaștinile, câmpurile și pădurile tropicale, au fost distruse, arse sau arate la scară largă, până au dispărut. Problemele legate de pesticide și de îngrășăminte au devenit mult mai acute, estimându-se că, în prezent, trei milioane de tone de pesticide ajung anual în mediul înconjurător, la nivel mondial. Solul s-a degradat, râurile au fost sufocate de nămol, fiind poluate cu substanțe chimice. Toate aceste schimbări au avut loc în timpul vieții noastre, sub ochii noștri și continuă să prindă viteză.” – Dave Goulson, Planeta Mută

Așadar, dacă ești curios să înțelegi cât de complex este rolul pe care îl joacă insectele în viața noastră, să explorezi lumea insectelor, istoria evoluției lor, importanța lor și numeroasele amenințări cu care se confruntă ele, dar și să descoperi descrieri succinte ale unora dintre cele mai ciudate insecte care te-au „bâzâit” vreodată, vei fi cum nu se mai poate mai mulțumit de alegerea acestei cărți. În plus, volumul de față nu îți va furniza doar un nivel superior de înțelegere față de insecte și lumea lor fascinantă, ci și despre starea în care se află planeta noastră în momentul de față și despre măsurile pe care le mai putem lua încă pentru a preveni distrugerea ei.

Dave Goulson este profesor de biologie la Universitatea Sussex (Marea Britanie). A publicat peste 300 de articole științifice pe teme de ecologie și conservarea bondarilor și a altor insecte. Dintre cărțile scrise de el, amintim bestsellerele Sunday Times „Jungla din grădină/The garden jungle” (apărută la Editura ACT și Politon) și „A Sting in the Tale/ O înțepătură în poveste”. Aceasta din urmă a fost selectată pentru premiul Samuel Johnson, fiind tradusă în cincisprezece limbi. Goulson este membru al Societății Regale de Entomologie, administrator al rețelei PAN Europa, care luptă împotriva utilizării pesticidelor la scară largă și ambasador al UK Wildlife Trusts care acționează în vederea conservării habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică din Regatul Unit.

Scopul scrierii acestui volum, după cum declară însuși Dave Goulson, a fost acesta: 

„Vreau să vezi insectele așa cum le văd eu: frumoase, surprinzătoare, uneori extrem de ciudate, uneori sinistre și deranjante, dar întotdeauna minunate și demne de stimă. Cred că vei fi uimit de unele dintre obiceiurile lor ciudate, de ciclurile de viață și de comportamentele lor, care fac ca imaginația scriitorilor de science-fiction să pară plictisitor de banală.” – Dave Goulson, Planeta mută

Cartea este împărțită în 5 părți, după cum urmează:

Partea I: Rolul insectelor

„Dacă întreaga omenire ar dispărea, lumea s-ar regenera și ar reveni la starea  minunată de echilibru de acum 10.000 de ani. Dacă insectele ar dispărea, mediul înconjurător s-ar prăbuși în haos.” - E.O. Wilson, biolog american

În această secțiune extrem de interesantă a cărții identificăm originea insectelor și aflăm mai multe detalii despre istoria acestora, ne familiarizăm cu o adevărată minune din lumea insectelor – metamorfoza, dar și cu niște insecte absolut fabuloase: licuricii. Tot aici aflăm și de ce insectele sunt o sursă mai sustenabilă de hrană pentru oameni decât bovinele de exemplu, cât de afectate sunt culturile actuale de lipsa polenizatorilor și cam care e valoarea economică la nivel mondial a insectelor în general și a polenizării în special.

Pasionații de insecte au ocazia să descopere în această parte a cărții cât de interesante sunt furnicile melifere și ce soluție ingenioasă au găsit acestea pentru a-și face rezerve pentru perioadele în care hrana se găsește mai greu, aflând totodată și câteva lucruri spectaculoase despre gândacul bombardier și extraordinara lui capacitate de a genera veritabile explozii pentru a se apăra de prădători.

Considerațiile autorului despre joaca de-a Dumnezeu a omului cu insectele te vor pune puțin pe gânduri din moment ce vedem cât de ușor pot decide oamenii să distrugă specii întregi de insecte, ajungând pe de altă parte să inventeze roboți care să înlocuiască albinele în procesul de polenizare. 

Partea a II-a: Scăderea numărului insectelor

Ne aflăm în plină eră a „Antropocenului”, o epocă geologică în care ecosistemele și clima Pământului sunt modificate în mod fundamental de activitățile oamenilor. Vedem astfel cum, în epoca modernă au dispărut 80 de specii de mamifere și 182 de specii de păsări și conștientizăm faptul că, de la apariția civilizației umane, acum 10.000 de ani, biomasa mamiferelor sălbatice a scăzut cu 83%. Sau, altfel spus, vedem cum cinci din șase mamifere sălbatice au dispărut.

Din păcate, și în lumea insectelor se înregistrează același trend descendent. Un experiment efectuat în Germania între 1989 și 2014 a arătat că greutatea totală a insectelor capturate zilnic de fiecare capcană a scăzut cu 76% în cei 26 de ani de studiu. Tot aici, conștientizăm cât de grav este declinul fluturilor, un fenomen care se face simțit în toată lumea, dar care pare mai accentuat în Germania și Marea Britanie. 

Autorul atrage atenția în această secțiune a cărții asupra faptului că nu există suficiente informații cu privire la situația la scară globală a insectelor. Acest fapt este confirmat și de activitatea Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (UICN) care monitorizează starea vieții sălbatice de pe Pământ și raportează riscul de dispariție al unor specii. UICN și-a propus să evalueze statutul fiecărei specii de păsări și de mamifere de pe Pământ, dar a reușit să evalueze până în prezent doar 0,8% din speciile de insecte cunoscute (probabil mai puțin de 0,2% din numărul real al speciilor de insecte). Această organizație a ajuns la concluzia că dispariția insectelor la nivel local are loc de opt ori mai repede decât în cazul vertebratelor și a afirmat că „suntem martorii celei mai mari extincții de pe Pământ de la sfârșitul Permianului” (cea mai mare extincție din istoria Pământului, care a avut loc acum 252 de milioane de ani).

Ne familiarizăm tot aici cu o serie de studii controversate, printre care și unul citat de publicația britanică The Guardian care susține că toate insectele ar putea dispărea în decursul a o sută de ani. Vedem cât de veridic este acest scenariu și ne familiarizăm și cu alte insecte ciudate. De această dată este vorba despre viespea de smarald și furnicile croitor.

Partea a III-a: Cauzele declinului insectelor

Cauzele acestui declin accelerat al insectelor sunt multiple, însă defrișările și pierderea habitatelor virgine și a celor seminaturale par a fi cele mai importante. Poluarea lacurilor și a râurilor, drenarea mlaștinilor, exploatarea turbăriilor, exploatarea văilor râurilor sunt alți factori care au contribuit semnificativ la declinul insectelor din zilele noastre, dar și la cel al anumitor specii de plante. În ultimul secol habitatele naturale și seminaturale au fost defrișate într-un ritm accelerat pentru a se face loc agriculturii, drumurilor, cartierelor de locuințe, fabricilor, parcărilor pentru camioane, terenurilor de golf, centrelor comerciale din afara orașelor, etc. Toate aceste schimbări au avut ca rezultat o pierdere netă de biodiversitate. 

Iată un singur exemplu referitor la cât de accentuate sunt defrișările în zilele noastre:

„În anii 1920, Regatul Unit avea aproximativ 3 milioane de hectare de pajiști și fânețe, dar peste 97% dintre acestea au dispărut în secolul XX. Cele mai multe au fost înlocuite cu culturi arabile sau câmpuri de silozuri, habitate în care, de obicei, biodiversitatea este aproape nulă.”

În această secțiune a cărții ne familiarizăm cu albinele orhidee, cu straniile urechelnițe cu două penisuri și descoperim cât de nocive au fost substanțele chimice folosite pentru a combate dăunătorii de-a lungul timpului. DDT-ul - pentru descoperirea căruia Paul Hermann Müller primea Premiul Nobel în 1948 -  a fost interzis definitiv în anul 2004, după ce, timp de ani de zile a produs daune pe care le mai resimțim și astăzi. 

Tot aici, aflăm cât de nocive sunt insecticidele neonicotinoide pentru mediul înconjurător și, cu toate acestea, cât de frecvent sunt utilizate. Vedem cum majoritatea culturilor noastre conțin neonicotinoide, inclusiv mierea de albine considerată a fi unul dintre cele mai sănătoase alimente și ne familiarizăm și cu alte erbicide folosite pe scară largă, precum glifosatul (în legătură cu care unele voci susțin că ar fi cancerigen pentru oameni) și paraquatul. Descoperim îngrășăminte bio folosite în trecut, precum pisicile mumificate, dar și care sunt cei trei nutrienți principali necesari plantelor și unde se găsesc în cantitățile cele mai mari. 

Conștientizăm ulterior ce cantități uriașe de îngrășăminte artificiale se folosesc la nivel global; care sunt bolile care duc la dispariția albinelor și a insectelor în general; ne familiarizăm cu termitele „kamikaze”, cu fluturii monarhi, cu licuricii lipicioși de peșteră, cu sfinxul elefant, viermele de sac și bondarii electrostatici; aflăm ce efecte devastatoare are lumina nocturnă asupra insectelor, iar în final, analizăm fenomenul încălzirii climatice, căzând de acord cu autorul cărții, care conchide pesimist că asaltul nostru chimic asupra naturii seamănă mai degrabă cu un genocid. Iar bilanțul ultimilor ani confirmă pe deplin acest lucru, dat fiind faptul că în perioada 1992-2020 s-a înregistrat cel mai mare declin al biodiversității globale de cel puțin 65 de milioane de ani încoace. 

Reținem așadar din această secțiune a cărții care sunt cele mai importante cauze ale declinului insectelor: pierderea habitatului, speciile invazive, bolile străine, amestecurile de pesticide, schimbările climatice, poluarea aerului și poluarea luminoasă a orașelor, în speranța că, în anii ce urmează vom găsi soluții viabile pentru a le combate. 

Partea a IV-a: Încotro ne îndreptăm?

Mai poate spera cineva azi la o lume mai bună și la un viitor luminos al planetei noastre din moment ce majoritatea gândurilor omenirii cu privire la viitorul speciei umane întrevăd o cât mai grabnică mutare pe o altă planetă? 

Dave Goulson, este în asentimentul tuturor acestor gânditori, anunțând și el, în penultimul capitol al acestei cărți, un început de declin al civilizației umane.  

Însă, spre deosebire de majoritatea scenariilor imaginate de oameni cu privire la viitorul sumbru al planetei noastre, cel al lui Dave Goulson este ceva mai realist. Astfel, Goulson ne prezintă un tablou sumbru al lumii pe care ar putea-o moșteni copiii noștri, dacă vom continua să exploatăm nechibzuit resursele Pământului. Scenariul este cât se poate de înfricoșător, vorbind despre foamete, boli, întreruperea curentului electric și a alimentării cu apă, iar faptul că ne face să realizăm că este foarte probabil ca aceste lucruri să se petreacă în viitor îl face cu atât mai sumbru. În plus, atitudinea unei omeniri care nu ia nicio măsură pentru a preveni dezastrul, deși se află la un pas de colaps, este de natură să ne pună și mai mult pe gânduri…

Partea a V-a: Ce putem face?

Goulson, face însă un pic mai mult decât să ne trezească din lungul somn al nepăsării și al inconștienței, propunându-ne în acest ultim capitol câteva soluții pentru a preveni distrugerea unei planete care, crede el, mai poate fi încă salvată.

Iată o parte dintre ele:

1. Conștientizarea la scară mai largă a problemelor de mediu. Astăzi peste 90% din populația lumii nu se gândește deloc la problemele de mediu.

2. Luarea de atitudine. Un exemplu în care atitudinea oamenilor față de problemele de mediu a dus la schimbări semnificative este petiția semnată de mai mulți cetățeni germani cu scopul luării de măsuri pentru protejarea insectelor. Ca urmare a acestei petiții, în februarie 2019, ministrul german al mediului, Svenja Schulze, a acordat o finanțare anuală de 100 de milioane de euro pentru protecția insectelor, un sfert din această sumă urmând să fie alocată cercetării privind declinul acestora.

3. Educarea copiilor încă de la o vârstă foarte fragedă, de la ciclul de învățământ primar mai exact, prin intermediul unor cursuri speciale, să iubească și să protejeze natura.

4. Ecologizarea orașelor – care ar avea beneficii evidente pentru insecte, pentru florile sălbatice, pentru numeroasele animale care se hrănesc cu insecte dar, mai ales, pentru noi, oamenii. Vedem aici cum medicul canadian June Irwin a făcut un pas important în această direcție, stârnind o adevărată mișcare mondială de interzicere a folosirii pesticidelor în orașe.

Și pentru a ne aminti de ce merită să facem toate aceste lucruri, autorul continuă și în acest capitol să ne dezvăluie câteva curiozități din lumea insectelor. Te invit să descoperi așadar câteva informații interesante despre: lăcustele Jekyll-și-Hyde, viespile hiperparazite, furnicile care construiesc capcane și mantispide.

Tot în acest capitol autorul își exprimă opinia în legătură cu ineficiența agriculturii moderne și vorbește despre cum ar trebui să practicăm agricultura în viitor, recurgând la sisteme agricole mai durabile. Această viziune referitoare la viitorul agriculturii include și un plan referitor la modul în care orășenii ar putea să-și cultive singuri hrana într-un număr cât mai mare.

Tot aici, autorul ne sugerează o serie de acțiuni pe care le-am putea întreprinde cu toții, de la simpli cetățeni, la grădinari și deținători de loturi și până la guverne și șefi de state pentru a ne putea bucura în continuare de o planetă sănătoasă care să poată susține viața în cele mai bune condiții.

Reține așadar mesajul din încheierea acestei cărți extraordinare și începe chiar de astăzi să te gândești de două ori la impactul pe care îl au asupra mediului fiecare gest și fiecare acțiune a ta:

„Nu există nicio îndoială că insectele sunt în declin și, având în vedere importanța lor vitală pentru funcționarea unor ecosisteme sănătoase, precum și rolul esențial pe care îl joacă în aprovizionarea noastră cu alimente, acest lucru ar trebui să fie un motiv de profundă îngrijorare pentru noi toți. Declinul lor este un semn că rețeaua fragilă a vieții de pe planeta noastră începe să se destrame. Este prea târziu pentru urechelnița gigantică din insula Sfânta Elena și pentru bondarul lui Franklin, dar nu este prea târziu pentru majoritatea formelor de viață de pe planetă. Dacă vrem să o salvăm, trebuie să acționăm și trebuie să o facem acum.” (Dave Goulson, Planeta mută)

TESTIMONIALE:

„O carte grozavă și o explicație detaliată a modului în care declinul dramatic al speciilor și al numărului de insecte reprezintă o amenințare serioasă la adresa vieții pe Pământ însăși.”  — Booklist

„O încercare de a ne educa în ceea ce privește frumusețea excentrică a insectelor și utilitatea lor absolută”.  — Sunday Times, Londra 

„Punctul forte al acestei cărți este insistența ei în ceea ce privește capacitatea noastră de a ne schimba. Fiecare dintre noi poate înfăptui o schimbare, într-o măsură mai mare sau mai mică. Goulson pe parcursul cărții fără probleme de la tonul unui profesor foarte bine informat, la cel al unui ecologist pasionat, iar acesta este și motivul pentru care pur și simplu nu te vei putea abține să o citești.”  — Sierra Magazine

„O pledoarie făcută din suflet pentru salvarea insectelor… Întrebarea care se pune acum este dacă insectele vor putea supraviețui la ceea ce oamenii au făcut deja Pământului.” — Times Literary Supplement, Londra