Jungla din grădină sau Să grădinărim ca să salvăm planeta

Jungla din grădină sau Să grădinărim ca să salvăm planeta / The Garden Jungle: or Gardening to Save the Planet de Dave Goulson este o celebrare a vieții micilor creaturi care trăiesc în grădinile noastre și o ocazie excelentă pentru fiecare dintre noi să ne familiarizăm cu viața fascinantă a acestora. Totodată, autorul ne oferă prin intermediul acestei cărți câteva idei în legătură cu numeroasele măsuri practice pe care le putem lua pentru a crește biodiversitatea și pentru a atrage cât mai multe viețuitoare minunate în viața noastră.

Asta pentru că acest volum este mai mult decât un mic manual pentru cei care vor să se apuce de grădinărit, el reprezintă totodată un manifest pentru o altfel de lume. O lume în care mulți dintre noi s-ar transforma din consumatori, în producători de hrană; o lume în care producerea hranei nu ar mai fi sinonimă cu distrugerea ecosistemului și a biodiversității, din cauza utilizării în exces a pesticidelor și îngrășămintelor; o lume în care „apocalipsa albinelor” nu ar mai fi o amenințare atât de mare la adresa umanității;  o lume în care am preveni consumul în exces; în care am controla mai bine emisiile de gaze de seră și am descuraja ineficiența agriculturii industriale, încurajând în schimb producția la scară restrânsă. O lume mai pregătită să trăiască, decât să moară...

Pasionații de grădinărit vor putea citi pe parcursul acestei cărți câteva curiozități interesante despre cele mai întâlnite insecte din grădinile lor, precum furnicile sau urechelnițele, despre rolul acestora în ecosistem și despre cum pot susține dezvoltarea lor în grădini, creându-le condițiile propice de viață. Ei vor afla totodată cum pot preveni apariția dăunătorilor în grădinile lor fără a utiliza pesticide și îngrășăminte nocive, învățând în schimb să își fabrice singuri îngrășăminte biologice și să crească dăunători naturali pentru speciile care le periclitează culturile. Cartea vorbește în egală măsură despre modul în care a fost afectată bidiversitatea Terrei în ultimii ani, în care s-a practicat agricultura industrială, dar și despre temuta „apocalipsă a albinelor” și despre motivele pentru care alternativele găsite până acum la polenizarea naturală nu sunt deloc sustenabile, dar și despre un viitor diferit, în care lumea s-ar opri din această cursă nebună spre autodistrugere și ar îmbrățișa metode mai sustenabile de a-și obține hrana. „Jungla din grădină” este o minunată pledoarie pentru întoarcerea la natură pe care fiecare dintre noi ar trebui să o citească!

Dave Goulson este un renumit profesor de biologie de la Universitatea britanică Sussex și fondatorul Trustului britanic pentru Conservarea Bondarilor.

Pasionat de insecte și de fauna sălbatică încă din copilărie, Dave Goulson și-a transformat pasiunea într-o carieră încununată de succes. Până în prezent a publicat peste 300 de articole științifice referitoare la viața bondarilor și a altor insecte, dar și o serie de cărți bine primite de comunitatea științifică, dintre care amintim: „Bumblebees; their behaviour, conservation and ecology/ Bondarii: comportament, conservare și ecologie” (2010), „A Sting in the Tale / O înțepătură în poveste” (2013), „A Buzz in the Meadow /Bâzâitul din iarbă” (2014), „Bee Quest/ În căutarea albinelor” (2017), „The Garden Jungle / Jungla din grădină (2019), „Gardening for Bumblebees / Să grădinărim pentru bondari” (2021) și „Silent Earth/ Pământul tăcut” (2021).

Subiectul său preferat de studiu rămâne însă viața albinelor și cauzele declinului lor, dar și găsirea unor modalități realiste de a preîntâmpina dispariția acestor insecte de care depinde însăși continuitatea vieții pe această planetă. 

Cartea este împărțită în 12 capitole după cum urmează:

Capitolul 1: Plante din belșug

Pasionații de grădinărit vor afla din această secțiune a cărții cât de variate sunt necuvântătoarele care le populează plantele pe care le îngrijesc cu atâta grijă, dar și care sunt caracteristicile unice ale acestora. Vor afla astfel că, în ciuda dimensiunilor lor neînsemnate, insectele din grădină ascund niște caracteristici unice fascinante. Iată doar câteva dintre ele:

• Fiecare insectă tinde să aibă o alimentație specifică, bazată pe o anumită parte a plantei, într-o anumită perioadă a anului, astfel că hoarde întregi de creaturi minuscule își împart resursele oferite de diversele specii de copaci. Numai din stejar de exemplu, se hrănesc sute de specii de insecte.

• Majoritatea insectelor erbivore mănâncă un singur tip de plantă sau, cel mult, câteva soiuri de plante înrudite între ele și preferă să moară de foame decât să încerce altceva.

Tot din această secțiune a cărții, pasionații de grădinărit vor afla mai multe despre beneficiile pe care ni le aduc plantele în general și despre fabuloasa diversitate a vieții pe Pământ, dar și despre cele mai periculoase buruieni, sau care sunt cele mai bune plante care au proprietatea de a atrage insecte.

Reținem așadar o idee foarte importantă și anume că totul începe de la plante, întrucât plantele pe care alegem să le cultivăm au un impact uriaș asupra insectelor, care, la rândul lor, sunt foarte importante, deoarece reprezintă hrana pentru păsări, lilieci, chițcani și unele insecte prădătoare, cum ar fi libelulele. Conștientizăm astfel faptul că permanentul efort de apărare al plantelor de insectele dăunătoare care le distrug reprezintă însuși mecanismul care a stat la baza evoluției vieții.

Capitolul 2: Pajiștea din grădină

În acest capitol vei afla cum să îngrijești gazonul și pajiștile, a căror suprafață s-a diminuat mult ca urmare a agriculturii industriale practicate astăzi, dar și care este părerea autorului în legătură cu așa numitele „pajiști picturale”. Detaliile furnizate de autor referitoare la importanța și modul de îngrijire a pajiștilor vor fi foarte utile oricărui grădinar, indiferent de dimensiunile curții pe care o are în îngrijire.

Capitolul 3: Urechelnițele din livada mea

Din această secțiune a cărții vei învăța să prepari un cidru de casă, vei afla foarte multe detalii inedite despre temutele urechelnițe, dar și cu câte chimicale este tratat un banal măr înainte de a ajunge la tine în fructieră. Tot în această secțiune vei afla foarte multe informații despre diferitele soiuri de meri și modalități de îngrijire specifice, dar și câteva metode de a apăra plantele de dăunători fără a folosi pesticide. 

Informațiile referitoare la polenizare, dar și la pericolul reprezentat de dispariția albinelor, dar și cele referitoare la defrișările exagerate, reprezintă un adevărat semnal de alarmă cu privire la viitorul nostru ca specie.

Capitolul 4: Coctailul toxic

Din acest capitol aflăm care sunt cele mai frecvente efecte nocive ale pesticidelor asupra oamenilor, dar și asupra albinelor, sau de ce utilizarea excesivă a acestora este de cele mai multe ori nejustificată și nu își atinge scopul. Tot aici vom afla cum suntem păcăliți de comercianți să aducem pesticide în grădinile noastre chiar dacă nu suntem adepții lor și ce înțeleg aceștia prin plante „prietenoase cu albinele”. Tot aici vom afla și câteva surse „neașteptate” de pesticide care ajung să ucidă albinele, dar și faptul că pesticidele au ajuns să facă parte, din păcate, chiar și din hrana noastră. Întrebarea care se pune în aceste condiții este: „De ce?” Mai ales că există orașe fără pesticide care demonstrează că dispunem de numeroase mijloace eficiente pentru a controla buruienile cu zero pesticide.

Capitolul 5: Bâzâitul albinelor

E timpul să devenim mai conștienți de importanța albinelor în ciuda tehnologiei care se laudă cu drone care pot poleniza plantele. Oricât de performante ar fi acestea, ele nu vor fi niciodată la fel de sustenabile ca albinele. În plus, atrage atenția autorul, problema este mult mai amplă:

„Declinul albinelor este simptomul unor probleme mult mai grave. Problema nu este că albinele sunt în pericol. Aproape toate celelalte viețuitoare sălbatice sunt în pericol din cauza defrișărilor necugetate și a poluării de pe glob. Presupunând totuși că am putea să creăm albine roboți suficient de ieftine pentru a fi profitabile, oare ar trebui s-o facem? Dacă agricultorii nu ar mai trebui să-și facă griji că le fac rău albinelor, ar ajunge probabil să utilizeze cantități și mai mari de pesticide. Dar există numeroase alte ființe benefice care trăiesc pe terenurile agricole și care ar putea fi afectate: buburuzele, sirfidele și viespile care atacă dăunătorii plantelor, râmele, gândacii de bălegar și miriapodele care ajută la reciclarea nutrienților și contribuie la sănătatea solului și multe altele. Vom începe să creăm, de asemenea, râme și buburuze robotice?”

Află din acest capitol cum poți crea condiții propice pentru albine și alte insecte polenizatoare în grădina ta! 

Capitolul 6:  „Gălăgia” moliilor

Acest capitol te va familiariza cu mai puțin iubitele molii. În ciuda faptului că cei mai mulți dintre noi le urăsc din cauza proastei lor reputații de mari consumatoare de haine de calitate, se pare că aceste mici insecte au totuși un farmec și o frumusețe aparte. Asistăm așadar la o „vânătoare de molii” și aflăm o mulțime de lucruri interesante despre ele din acest capitol captivant. În plus, aflăm că și moliile, ca și alte alte specii de insecte, sunt pe cale de dispariție, un lucru îngrijorător din moment ce moliile sunt o verigă esențială a ecosistemului nostru. Află ce specii de plante sunt pe placul moliilor și nu ezita să le plantezi în grădina ta!

Capitolul 7: Scufundarea în heleșteu

A venit momentul să aflăm de ce sufletul nostru pare a fi alinat de imaginea și susurul apei. Cu alte cuvinte, de ce ne simțim bine în vecinătatea apelor. În această ordine de idei, vom afla mai multe despre heleșteie și despre cum îți poți construi unul la tine în grădină; ce specii de insecte sunt atrase de heleșteie și cum poți spori numărul de insecte din heleșteul tău cultivând plantele potrivite.

Capitolul 8 : Furnici printre plantele mele

Bine ai venit pe planeta furnicilor! Și nu exagerăm deloc când spunem asta deoarece, pe Pământ există aproximativ 10.000 de trilioane de astfel de ființe, ceea ce înseamnă că ne depășesc numeric, raportul fiind de peste un milion la unu. În termenii biomasei, ele reprezintă cam un sfert din biomasa totală a tuturor animalelor de pe uscat (oamenii reprezentând un alt sfert). Furnicile sunt primii agenți de biocontrol gestionați în mod activ de om, deși astăzi, mulți dintre proprietarii de grădini încearcă să le distrugă mușuroaiele fiind deranjați de prezența lor. Autorul te va convinge că aceste mici viețuitoare fac mai mult bine decât rău, de aceea ar fi bine să le lași în pace data viitoare când te vei supăra pe ele. Tot aici, aflăm câte ceva despre modul de viață și de organizare al furnicilor, dar și despre modul în care comunică ele, și ne minunăm de faptul că viața acestora nu este chiat atât de pașnică pe cât am fi crezut.

Capitolul 9: Viermii care se zvârcolesc

Râmele joacă un rol foarte important în sănătatea ecosistemului nostru, de aceea până și marele savant Charles Darwin le-a dedicat o carte întreagă care se intitulează The Formation of Vegetable Mould, Through the Action of Worms, With Observations on their Habits (Formarea mucegaiului vegetal prin acțiunea viermilor, cu observații despre obiceiurile lor). Chiar și marele Aristotel le-a recunoscut importanța, descriind foarte nimerit râmele drept „intestinele pământului”. Cleopatra le-a declarat sacre, cerându-le tuturor supușilor să le onoreze și să le apere. 

Vă invit așadar în universul râmelor, pentru a afla care sunt beneficiile lor pentru ecosistemul nostru, cu ce pericole se confruntă ele actualmente, dar și pentru a vă delecta cu festivalurile îmblânzitorilor de râme și a vă minuna de performanțele lor.

Capitolul 10: Invadatorii grădinii

De la gărgărițele arlechin care nu sunt chiar atât de inocente precum par, deoarece pe lângă afide, mănâncă și anumite insecte utile, la iepurii sălbatici, și de la veverițele roșii și cenușii, la viespea asiatică și la racul Pacifastacus leniusculus, natura e plină de specii invazive care reprezintă o problemă majoră pentru agricultori și nu numai. Însă cum nu putem să distrugem cu totul aceste specii, pentru că, pe lângă daune, ele fac și lucruri bune în natură, cel mai înțelept lucru din partea noastră ar fi, consideră autorul, să lăsăm natura să își urmeze cursul.

Capitolul 11: Ciclul vieții

În acest capitol autorul militează pentru obținerea compostului în gospodăria proprie, explicând cât este de simplu acest lucru, dar și pentru îngrijirea turbăriilor întrucât, acestea sunt depozite gigantice de carbon și, în felul acesta, de soarta lor depind viitoarele noastre condiții climatice. 

În momentul de față, la nivel global, turbăriile înmagazinează în jur de jumătate de trilion de tone de carbon, dublul cantității pe care credem că ar înmagazina-o pădurile lumii, deși turbăriile acoperă doar 3% din suprafața uscatului. Așadar, dacă te întrebi ce poți face în grădina ta pentru a ajuta la capturarea carbonului, acesta este capitolul pe care trebuie să îl citești!

Capitolul 12: Grădinărit pentru salvarea planetei

A venit momentul să facem o scurtă trecere în revistă a agriculturii moderne care înseamnă suprafețe uriașe de teren tratate cu un cocteil de pesticide și îngrășăminte în mai multe rânduri, pentru a menține culturile sănătoase. Din păcate, acest sistem agricol reprezintă o sursă majoră de poluare și cea mai importantă cauză a pierderii biodiversității. Astfel, notează autorul:

„Agricultura industrială distruge complet viețuitoarele sălbatice, ne epuizează și ne poluează solurile, pâraiele și lacurile, și acționează ca unul dintre factorii majori ai schimbărilor climatice care, la rândul lor, au efecte devastatoare asupra planetei. Și pentru a pune sare pe rană, ni se pretinde să subvenționăm acest sistem prin impozitele pe care le plătim. Flirtul nostru de 80 de ani cu agricultura industrială ar trebui considerat un experiment care a eșuat lamentabil.”

Tot aici autorul trage un semnal de alarmă în legătură cu proporțiile îngrijorătoare ale risipei alimentare și ale oportunităților pe care le ratăm continuând să risipim mâncare:

„În prezent, 49 de milioane de kilometri pătrați din suprafața globului sunt utilizați pentru a produce hrană. Teoretic, dacă risipa alimentară ar înceta, în jur de 16 milioane de kilometri pătrați de uscat – echivalentul suprafețelor SUA și Australiei laolaltă – ar putea fi transformați în rezervații naturale, poate sub forma unor proiecte de resălbăticire.”

Citește tot aici și despre alte slăbiciuni mari ale sistemului actual precum: consumul excesiv și în creștere de alimente procesate și de zahăr; gazele de seră în exces produse de creșterea animalelor; ineficiența agriculturii industriale, etc, și convinge-te singur că e mai eficient să îți cultivi singur fructele și legumele!

În final, te invit să îți imaginezi o alternativă la lumea de azi:

„Imaginează-ți o lume foarte diferită. O lume în care majoritatea oamenilor au acces la o grădină sau pot închiria un lot de pământ, își cultivă singuri hrana, astfel încât orașele și orășelele noastre să fie înconjurate de o rețea de spații cultivate, pline de viață, productive și sociabile, unde ciripitul vrăbiilor și bâzâitul albinelor se amestecă cu sporovăiala cultivatorilor care compară dimensiunile dovleceilor, fac troc cu surplusurile și schimbă între ei semințe. Dincolo de acestea, imaginează-ți că, în locul acestor vaste deșerturi verzi de grâu sau pășuni, am avea ferme mici și sustenabile care aplică programe de agrosilvicultură organică adaptate la solul și clima locală, producând fructe, legume, carne de pasăre și ouă pentru piețele locale, cu vite care pasc la umbra pomilor din livadă și de la care obținem lapte și facem brânză. Un număr mai mare de ferme mai mici ar însemna că mai mulți oameni se vor putea reîntoarce în mediul rural, lucru care ar putea să revitalizeze comunitățile rurale. În loc să acordăm subvenții uriașe care să sprijine agricultura industrială, banii noștri ar trebui să se îndrepte spre altceva: spre transformarea agriculturii sustenabile la scară mică în ceva viabil.”

Și nu doar să îți imaginezi. Să contribui la transformarea ei în realitate, pentru că, este de părere Dave Goulson, „dacă vrei cu adevărat să le lași nepoților o planetă sănătoasă, este momentul să te duci în grădină și să te apuci de săpat.”