Cu 1% mai bun: Cum mi-am atins potențialul maxim și cum o poți face și tu

Cu 1% mai bun: Cum mi-am atins potențialul maxim și cum o poți face și tu/ 1% Better: Reaching My Full Potential and How You Can Too de Chris Nikic & Nik Nikic cu Don Yaeger este o poveste despre viață. Este o poveste emoționantă până la lacrimi despre părinți și sacrificiile pe care sunt dispuși aceștia să le facă din dragoste pentru copiii lor. Dar „Cu 1% mai bun” este în primul rând o poveste extrem de pozitivă despre acele momente în care lucrurile imposibile devin posibile; despre speranță și încredere, despre forța care se ascunde de multe ori în cele mai neajutorate ființe și despre minunile cotidiene care ne dau elanul necesar pentru a spera și a visa tot mai mult.

CHRIS NIKIC este un tânăr de 21 de ani, care a intrat în istorie ca fiind prima persoană cu sindrom Down care a terminat un triatlon IRONMAN® pe distanță completă. În anul 2021, Cartea Recordurilor Guinness a recunoscut succesul lui Chris după ce a înotat 3,8 km, a mers cu bicicleta 180,2 km și a alergat 42,1 km în cadrul cursei Visit Panama City Beach IRONMAN din Florida. El a terminat cursa în 16 ore, 46 de minute și 9 secunde – cu 14 minute înainte de expirarea timpului oficial de 17 ore.

Alături de tatăl său, Nik Nikic, a dezvoltat Provocarea „cu 1% mai bun” care l-a ajutat să-și păstreze motivația în timpul antrenamentelor. Chris Nikic este unul dintre laureații premiului EPSY din 2021, câștigând Premiul Jimmy V pentru Perseverență. El este totodată și Ambasador Campion al fundației Special Olympics.

NIK NIKIC a petrecut mai mult de 20 de ani ajutându-și clienții să-și maximizeze profitul prin îmbunătățirea tehnicilor de vânzare. Printre clienții lui s-au numărat companii mari precum: Toshiba, Deloitte, Ricoh, Siemens, Xerox și multe altele. După ce a instruit mii de oameni de-a lungul carierei sale, Nick Nikic a spus că: „Dintre toți oamenii cu care am lucrat, Chris a fost cel mai ușor de instruit”.

DON YAEGER este autorul a 11 bestsellere New York Times, editor asociat la revista Sports Illustrated și unul dintre cei mai căutați speakeri din circuitul corporatist de astăzi. El ține anual în jur de 70 de discursuri în fața unui public care însumează aproape 100.000 de oameni. De asemenea, este gazda faimosului Corporate Competitor Podcast. Locuiește în Tallahassee, Florida, împreună cu soția lui și cei doi copii ai lor.

Patty și Nik Nikic sunt doi părinți sufletiști care își doresc din toată ființa lor o surioară sau un frățior pentru primul lor copil, o fetiță pe nume Jacky. După două sarcini pierdute, Patty rămâne din nou însărcinată, însă, la o ecografie de rutină, primește o veste îngrozitoare. Bebelușul care se va naște va suferi cel mai probabil de sindromul DOWN. Sfatul venit din partea medicilor este încă și mai dur: au opțiunea perfect justificată de a face o întrerupere de sarcină. Decizia lor însă este de neclintit: vor păstra copilul. 

Patty dă naștere așadar unui copil care pleacă de la linia de start a vieții în dezavantaj. Însă acest copil pe nume Chris, nu numai că nu se va dovedi neajutorat și lipsit de orice șansă la independență, așa cum sunt percepute de obicei persoanele cu Down, ci va demonstra familiei sale, prietenilor de familie, tuturor celor care îl cunosc și unei lumi întregi până la urmă, că într-o ființă atât de fragilă se află suficientă energie cât să mute munții din loc. Pentru că el reușește să termine Triatlonul Visit Panama City Beach IRONMAN din Florida, în 16 ore, 46 de minute și 9 secunde, la vârsta de 20 de ani, bifând astfel o performanță pe care nu o mai atinsese nicio persoană cu sindrom Down până în acel moment.

Te întrebi de unde a avut curajul, forța și ambiția de atinge o asemenea performanță? Ei bine, pentru el lucrurile au fost cât se poate de simple: marele lui vis a fost să trăiască o viață normală, asemenea mie și ție, de a fi independent, de a se căsători și de a-și împărți viața cu persoana iubită. Iar marele lui vis s-a împlinit!

Cristina Bălan - mamă de gemeni cu sindrom Down și câștigătoarea  concursului Vocea României - semnează cuvântul-înainte al acestei cărți emoționante, spunând că:

„Chris Nikic este un exemplu viu pentru oricine își dorește să surmonteze un handicap, de orice natură. El ne dăruiește lecții de viață prețioase, prin perseverență și dăruire. Ca mamă de gemeni cu sindrom Down, știu foarte bine cât efort a fost depus de către părinții și terapeuții lui Chris.”

Triatlonul Visit Panama City Beach IRONMAN la care a participat Chris, a fost singurul triatlon IRONMAN cu probe complete organizat în anul 2020, toate celelalte curse IRONMAN fiind anulate din cauza pandemiei de COVID-19. Acesta consta în parcurgerea unei distanțe totale de 226 de kilometri, înot, cu bicicleta și prin alergare.

Cartea este împărțită în trei părți, după cum urmează:

Partea I

În această primă secțiune a cărții aflăm povestea de viață a tatălui lui Chris, Nik Nikic. Născut în Muntenegru, unde familia lui se descurca destul de greu, Nik a emigrat împreună cu ai lui, la doar 10 ani, în America, stabilindu-se în Bronx. Înzestrat cu o inteligență excepțională și cu foarte multă ambiție, Nik a fost un elev eminent și un sportiv performant, reușind astfel, datorită acestor calități, să obțină o bursă la prestigioasa universitate Johns Hopkins. După absolvirea facultății, Nik a obținut o licență în inginerie electrică și știința calculatoarelor, însă, mai târziu, avea să se specializeze în vânzări.  

Tot aici aflăm și povestea mamei lui Chris, Patty - fiica unuia dintre cei mai de succes distribuitori de petrol din Minnesota, care, în momentul în care l-a cunoscut pe Nik lucra ca reprezentant de vânzări pentru linia de parfumuri Prince Matchabelli. Aflăm și cum a început povestea de dragoste dintre ea și Nik, dar și faptul că dragostea lor a trecut proba timpului, cei doi simțindu-se și azi la fel de îndrăgostiți ca la începutul relației lor. Și urmărim cum Nik s-a transformat încet, încet, dintr-un tânăr aflat la începuturile carierei, într-un prosper om de afaceri. 

Ulterior, aflăm povestea venirii pe lume a lui Chris. Pentru a rămâne însărcinată cu el, Patty fusese nevoită să apeleze la o serie de tratamente pentru fertilitate. De aceea, când, după lungi încercări, acestea au dat rezultate, vestea că a rămas însărcinată a fost o surpriză de proporții, atât pentru ea, cât și pentru Nik. Însă enorma bucurie că vor mai avea un copil, avea să fie umbrită de constatarea pe cât de seacă, pe atât de dură a unui doctor din timpul unei banale ecografii de sarcină: copilul pe care îl purta în pântece suferea de sindromul Down. Ulterior, în ciuda faptului că li s-a sugerat o întrerupere de sarcină, ea și soțul ei au decis să nu renunțe la copil. 

Din păcate pentru ei, unii oameni au „talentul” ca, atunci când viața te-a rănit deja, ei să te rănească de 10 ori mai mult. Asta s-a întâmplat în momentul în care Chris abia venise pe lume, iar Nik și Patty deveniseră pentru a 2-a oară proaspeți părinți. Iată cu câtă lipsă de empatie le-au fost prezentate perspectivele lui Chris de către un medic al maternității, care ar putea deveni în orice clipă profesorul ideal al unui curs despre cum poți devasta pe cineva:

„Ne-a transmis, complet lipsit de tact, toate lucrurile care aveau să se întâmple, sau în cazul lui Chris, care nu aveau să se întâmple. Ne-a spus că ne vom putea considera foarte norocoși dacă va învăța să-și lege singur șireturile. Chris avea să fie mereu dependent de noi, pentru orice. Nu se va putea angaja niciodată și nici nu va putea locui singur. Iar dacă ne permitem, probabil că, la un moment dat, va trebui să luăm în considerare varianta de a-l interna într-un centru special.” 

Însă sindromul Down nu este singura suferință a lui Chris. El s-a născut și cu DSV (defect septal ventricular), o afecțiune gravă la inimă din cauza căreia bebelușul a trebuit operat pe cord deschis la doar cinci luni. În timpul operației chirurgul avea să constate că de fapt bebelușul avea două defecte septale ventriculare, nu unul, ceea ce însemna că primele cinci luni de viață ale lui Chris fuseseră o adevărată luptă pentru supraviețuire. În urma acestei operații doctorii observă că șansele ca inima lui Chris să bată vreodată singură sunt nule și decid să-i implanteze bebelușului un stimulator cardiac permanent. În ajunul acestei noi operații, Patty insistă să i se mai facă un test micuțului pentru a fi siguri că este nevoie de această intervenție, test în urma căruia se constată că inima lui Chris funcționează perfect. Părinții consideră că acesta este un semn divin și înțeleg că Chris urma să aibă parte de un destin cu totul aparte.

Observăm astfel cum toate planurile pe care Nik și le făcuse ca tată în legătură cu viitorul său fiu se năruie într-o clipă, fiind înlocuite cu tristețe și deznădejde. Observăm apoi, cum, încet, încet, lucrurile încep să reintre în normal, cum Chris se integrează în familie și cum ceea ce fusese inițial o dramă de proporții se transformă într-o normalitate care le furnizează satisfacții foarte neașteptate.

Venirea pe lume a lui Chris înseamnă pentru familia Nikic numeroase schimbări. Patty nu mai poate lucra, pentru că a avea grijă de un copil cu sindrom Down este un job cu normă întreagă. Ba mai mult decât atât. Eforturile depuse pentru educarea unui copil cu sindrom Down sunt uriașe și necesită extrem de multă răbdare. Vedem astfel ce eforturi presupune educația lui Chris, cât de dificilă se dovedește a fi găsirea unei școli bune pentru el (de la grădiniță la clasa a șasea, a schimbat opt școli diferite), dar și cât de mari sunt satisfacțiile atunci când apare un progres.

În timp ce Patty se ocupă de educația lui Chris, Nik încearcă să îl coopteze în cât mai multe activități sportive. Bona lui, Leigh, joacă un rol foarte important din acest punct de vedere, în special datorită faptului că fratele ei, Hunter Kemper, era un atlet de triatlon care făcuse parte din lotul olimpic al Statelor Unite. Îl vedem astfel pe Chris devenind membru al fundației Special Olympics în cadrul căreia practică cu plăcere diverse sporturi, fără a-i păsa câtuși de puțin dacă pierdea sau câștiga competițiile.

PARTEA A II-A

În a doua secțiune a cărții aflăm originea titlului acestei cărți, care derivă dintr-o convingere a lui Nik Nikic potrivit căreia acei oameni care încearcă să ajungă printre cei mai buni 1% din domeniul lor trebuie să facă multe schimbări mici, de-a lungul unei perioade lungi de timp, în loc să încerce să facă una sau două schimbări majore. Aceste mici schimbări implică, de cele mai multe ori, deprinderea unor obiceiuri zilnice care sporesc productivitatea. Obiectivul nu este să te schimbi radical, ci să devii treptat mai bun, cu un procent pe zi. Vedem astfel cum, Nik începe să aplice acest concept în pregătirea lui Chris pentru participarea la un triatlon, și cum, rezultatele nu întârzie să apară.

Medităm o clipă la modul în care sunt percepute persoanele cu sindrom Down de societate – acele persoane care nu pot să facă tot felul de lucruri – și la cât de dificil este să fii părintele unui astfel de copil, știind că nu îl vei putea ajuta niciodată să își întindă aripile să zboare.

Îl vedem pe Nik renunțând la afacerea lui prosperă pentru a-i putea dedica mai mult timp lui Chris și pătrundem ușor, ușor, în mintea unui copil care suferă de acest sindrom îngrozitor. Descoperim astfel în Chris un romantic incurabil care visează să se căsătorească cu o femeie blondă exact ca mama lui, să aibă o casă și o mașină și care se îndrăgostește lulea de Rachel din serialul Friends. Chris este așadar o persoană sensibilă și optimistă care poartă într-un buzunar al sufletului său aceleași visuri și idealuri ca oricare altă persoană normală.

Solicitarea venită din partea unei angajate a fundației Special Olympics de a-l înscrie pe Chris într-un program pilot dedicat atleților de triatlon vine tocmai la țanc pentru a-i scoate pe Chris și pe Nik din starea de letargie în care zăceau amândoi după o serie de intervenții chirurgicale pe care le suferiseră într-o scurtă perioadă de timp.

Chris înțelege, grație tatălui său, că își va putea realiza toate visurile dacă va reuși să termine un triatlon IRONMAN și, dacă ulterior va deveni speaker motivațional. Observăm cum Chris dă dovadă de o ambiție extraordinară și de o voință de fier pregătindu-se timp de 11 luni alături de echipa lui pentru a participa la triatlonul olimpic care constă în trei probe după cum urmează: o probă de natație de 1,5 kilometri, o probă de ciclism de 40 de kilometri și o probă de alergare de 10 kilometri. Pe parcursul antrenamentelor pentru această competiție câștigă un prieten de încredere în persoana lui Simone, partenerul lui Unificat, pe care va trebui să îl înlocuiască mai târziu cu Dan Grieb, un ciclist mult mai bun decât Simone; are parte de un plan de antrenamente foarte bine întocmit de către Hector Torres, un antrenor personal foarte căutat, care a terminat 29 de triatlonuri IRONMAN; simte din plin că face parte dintr-o echipă în timpul antrenamentelor de ciclism și evoluează extrem de mult atât ca sportiv, cât și ca om integrat într-o comunitate mai largă de persoane fără dizabilități.

După terminarea cu bine a triatlonului olimpic din 2020, Nik își propune ca următor obiectiv pentru Chris participarea la IRONMAN. O șansă uriașă a făcut ca evenimentul Panama City Beach din 7 noiembrie 2020 – evenimentul la care au fost înscriși Chris și Dan - , să fie singurul care nu a fost anulat din cauza epidemiei de Covid-19. Iar participarea și finalizarea cu bine a acestei competiții, a însemnat pentru Chris șansa la o nouă viață, șansa de a crede mai mult în el, de a avea încredere că își poate îndeplini orice vis și că poate spera la mai mult de la viața lui. 

Dar, desigur, emoțiile și întâmplările neplăcute nu au lipsit pe parcursul competiției… Însă acestea chiar nu au mai contat în comparație cu satisfacțiile pe care i le-a adus această victorie. Finalizarea cu bine a competiției IRONMAN a însemnat pentru Chris  câștigarea unui loc în Cartea Recordurilor Guinness, dar și a titlului de Campion Ambasador din partea Special Olympics. În plus, Special Olympics i-a mai făcut o surpriză, incluzând un triatlon la ediția din 2022 a campionatului Special Olympics din Statele Unite, la care Chris și echipa sa erau primii invitați să participe.

PARTEA A 3-A

Exemplele din această ultimă secțiune a cărții te vor convinge că puterea cumulativă a îmbunătățirilor progresive este demnă de a fi luată în seamă. Teoria a fost confirmată de sportivi de performanță, de miliardari și chiar de președinți de stat. Teoria a fost confirmată și de Nik Nikic, dar mai presus de toți, teoria a fost confirmată de Chris, un tânăr cu sindrom Down ale cărui performanțe incredibile nu ar fi fost posibile fără aplicarea filosofiei „cu 1% mai bun”. 

Această ultimă parte a cărții te va convinge totodată că reușitele reprezintă cea mai bună dependență pe care o poți avea în această viață. Odată ce devii dependent de ele, reușitele se transformă într-un obicei. Te vei gândi la ele în fiecare zi. Îți vor bate la ușă tot felul de oportunități incredibile. Ca într-un joc în care deblochezi în fiecare săptămână un nivel nou, ce îți oferă acces la posibilități pe care nici măcar nu ți le-ai fi imaginat.

Tot în această secțiune vei găsi o serie de lecții foarte practice pentru dobândirea mentalității „cu 1% mai bun”. Este vorba mai exact de:

1. Amploarea decalajului – trebuie să ții cont întotdeauna de distanța dintre situația actuală și cea dorită;

2. Curba și stilul de învățare - trebuie să îți ajustezi felul în care îți formezi obiceiuri în funcție de stilul și de ritmul în care înveți.

3. Panoul cu visuri - avem mai multe șanse să dobândim obiceiuri bune dacă scopul acestora este îndeplinirea unui obiectiv sau a unui vis foarte important.

4. Cu 1% mai bun, împreună - Cu toții avem nevoie de un partener care să ne tragă la răspundere, de o persoană care să se asigure că ne respectăm angajamentele și care să insiste să ne ajute să devenim cea mai bună versiune a noastră.

5. Apelul săptămânal pentru cadență - apelul pentru cadență ține evidența ritmului nostru săptămânal în raport cu un set specific de activități, cum ar fi antrenamentele pentru un triatlon IRONMAN.

6. Motivația – pentru a-și cultiva motivația cei mai mulți oameni trebuie să respecte aceste reguli: (1) fă lucrurile distractive, (2) evită durerea și (3) fă progrese. Autorul dedică de altfel un întreg capitol acestei secțiuni referitoare la modalitățile prin care oamenii mai puțin ambițioși își pot cultiva motivația.

7. Distracția - Distracția ajută la formarea obiceiurilor. Dacă nu te distrezi, cresc șansele să renunți.

8. Evitarea durerii – durerea este principalul obstacol în calea progresului, dar nu și dacă ne învățăm creierul să nu renunțe.

9. Progresul zilnic – metoda cu 1% mai bun presupune să-ți faci un obicei din a obține mici reușite;

Încă te întrebi dacă este chiar atât de eficientă metoda „cu 1% mai bun”? Iată mărturisirea pe care o face Nik Nikic spre finalul acestui volum, cu privire la progresele pe care le-a înregistrat Chris cu ajutorul ei:

„În doi ani și jumătate, Chris s-a transformat dintr-un adolescent de 18 ani cu sindrom Down, într-un atlet care a terminat o cursă IRONMAN și care acum se pregătește să participe la unul dintre cele mai impresionante triatlonuri din lume, Campionatul Mondial IRONMAN din Kona, Hawaii. De asemenea, a devenit un speaker motivațional foarte căutat și este coautorul acestei cărți. Pentru o persoană cu sindrom Down, mai remarcabil decât participarea la un triatlon este faptul că ține discursuri în public. Chris nu s-a ferit de provocare și acum poate memora un discurs de 20 de minute, pe care îl ține în fața unui public de 1.000 de persoane. Toate aceste lucruri s-au întâmplat în ultimii doi ani, fiindcă a devenit mereu cu 1% mai bun.”

Chris a reușit o performanță istorică grație metodei „cu 1% mai bun” devenind prima persoană cu sindrom Down care a terminat un triatlon IRONMAN. Și tu poți obține performanța la care visezi cu condiția să aplici metoda „cu 1% mai bun”. Ce zici? Faci o încercare? În anexa cărții vei găsi toate informațiile de care ai nevoie pentru a aplica cu succes metoda „cu 1 % mai bun”. Mult succes în orice îți dorești!