Cele 4 lentile ale INOVAȚIEI: Un instrument puternic pentru gândirea creativă

Cele 4 lentile ale INOVAȚIEI: Un instrument puternic pentru gândirea creativă / The Four Lenses of Innovation: A Power Tool for Cretive Thinking de Rowan Gibson poate fi considerat un manual de inovație pentru toți cei care își doresc să devină mai creativi, să vadă diferit lucruri pe care generații și generații de oameni le-au văzut până acum într-un singur mod, sau mai bine zis, în același mod, sau să își învețe creierul să ignore clișeele și să înceapă să construiască idei noi.

Autorul cărții, Rowan Gibson este recunoscut drept unul dintre cei mai însemnați lideri în privința inovației în domeniul afacerilor. Presa l-a numit ”Dl. Inovație”, ”Marele Maestru al Inovației” sau „un guru printre alți guru” pentru expertiza lui dovedită în domeniul inovației prin intermediul celor două bestselleruri ale sale: „Rethinking the Future” (Regândirea viitorului) și Innovation to the Core (Inovație până în miezul lucrurilor). Gibson este totodată fondatorul și președintele Imagination Bridge (un cabinet de consultanță în inovație la nivel global) și cofondatorul Innovation Excellence – cel mai popular site de inovație din lume.

Cele 4 lentile ale INOVAȚIEI este cartea care face mai mult decât să îți arate cum apar ideile geniale, în ce împrejurări și la ce fel de oameni, ea îți oferă o formulă de urmat în acest sens. Autorul arată cu degetul spre marile minți geniale ale acestui secol: Steve Jobs, Sir Richard Branson sau Jeff Bezos și ale secolelor trecute: Thomas Edison, Henry Ford sau Walt Disney și îți spune: și tu poți fi la fel de creativ ca ei! Practic, de la Renaștere încoace, de când oamenii au încetat să mai vadă creativitatea ca pe un atribut prin excelență divin, oricine poate fi autorul unei idei geniale. Cu anumite condiții însă.

Rowan Gibson ne dezvăluie așadar în cartea de față „patru perspective mentale – patru tipare de gândire care au fost caracteristice modului de gândire renascentist și care au devenit combustibilul creativității și inovației în această eră incitantă și profund transformatoare”. Aceste formulă, crede el, poate sta la baza eforturilor de inovație din oricare companie. Este vorba despre:

• Contestarea ortodoxiilor

• Valorificarea tendințelor

• Canalizarea resurselor

• Înțelegerea nevoilor

CONTESTAREA ORTODOXIILOR

Gibson dorește în acest capitol să trezească în fiecare dintre cititorii săi, omul Renașterii, acel om capabil de a gândi împotriva curentului, de a contesta idei ce nu au fost niciodată contestate, sau de a pune întrebări care nu au fost niciodată puse. Căci prin asta s-au diferențiat oamenii Renașterii de semenii lor din alte epoci. Iar nonconformismul și dorința lor de a contesta adevăruri general acceptate până atunci a dus la unele dintre cele mai revoluționare descoperiri din istoria lumii.

VALORIFICAREA TENDINȚELOR

Pentru a se face înțeles în legătură cu această condiție a inovației, Gibson ne oferă exemplul lui Francesco Petrarca, unul din principalii precursori ai Renașterii, care, în loc să se adapteze la lumea în care s-a născut, a început să se gândească la cum ar trebui să fie omenirea în viitor, declanșând astfel o avalanșă de schimbări pe tot globul și punând astfel bazele lumii moderne. Cu alte cuvinte, valorificarea tendințelor înseamnă să recunoști potențialul viitor al evoluțiilor care apar și să le folosești pentru a crea noi oportunități.

CANALIZAREA RESURSELOR

Această condiție a inovației se referă la capacitatea de a recombina abilități și bunuri de care te folosești la un moment dat cu unicul scop de a da naștere la noi oportunități, la soluții cu totul și cu totul ieșite din comun. Autorul exemplifică aici cu modelul lui Johannes Gutenberg care s-a folosit de toate cunoștințele pe care le avea ca aurar și de tehnologiile pe care le avea la dispoziție în momentul respectiv, le-a recombinat și a dat naștere tiparului modern care a marcat o adevărată Revoluție în întreaga lume. La fel a făcut și Filippo Brunelleschi, aurarul și sculptorul care a inventat primul ceas portabil din lume, dar care a rămas mai degrabă cunoscut în istorie pentru arhitectura cupolei Catedralei din Florența.

ÎNȚELEGEREA NEVOILOR

Marii inovatori ai lumii s-au gândit la probleme la care nu se gândise nimeni până atunci și au încercat să le rezolve.

„Aceasta este, deci, a patra perspectivă sau al patrulea model de gândire al inovatorului – dorința de a ajunge la înțelegerea profundă a tot felul de fenomene și de a folosi noile cunoștințe pentru a rezolva problemele, a aborda nevoile și a îmbunătăți calitatea vieții în moduri complet noi”. 

Leonardo da Vinci este probabil personalitatea cea mai relevantă din acest punct de vedere. Cele 13.000 de pagini ale jurnalelor sale au dezvăluit lumii cât de complexe și diverse erau preocupările acestui geniu. Din aceste preocupări diverse s-au născut nenumăratele lui invenții care au răspuns unor nevoi de care oamenii nici măcar nu erau conștienți. Meritul lui da Vinci a fost astfel faptul că el a identificat aceste nevoi, a combinat ceea ce era posibil cu ceea ce era necesar, și a obținut noutatea. Galileo Galilei, susținătorul teoriei heliocentrice este un alt exemplu detaliat in acest capitol. 

Plecând de la această „formulă” a inovației, Gibson face mai departe o analiză a motivelor pentru care inovația nu atinge nivelul așteptărilor în multe companii moderne, ba mai mult, explică de ce se ajunge de multe ori în cadrul marilor corporații ca mediul să fie total nefavorabil inovației. 

Formula inovației și marile branduri de succes

În cea de-a doua parte a cărții, intitulată „Puterea tiparelor” Gibson ne oferă exemple de companii care au folosit „formula” inovației găsite de el și care au revoluționat piața, fiecare în sectorul ei de activitate, oferindu-ne totodată „know how-ul” folosirii pe cont propriu a acestei formule.

Te vor inspira astfel exemplele lui Jeff Bezos care a valorificat tendințele, intuind în anii '90 puterea pe care o va căpăta internetul în viitor, renunțând la job și creând imperiul care se numește Amazon. Sau al trustului media ESPN, care și-a canalizat resursele (reportajele sportive, relațiile cu francizele și asociațiile din domeniu, dar și capitalul propriului brand) pentru a deveni astăzi cel mai puternic trust de mass-media din domeniul sportului. 

Nu putem să nu îl amintim pe Steve Jobs care își făcuse un adevărat crez din contestarea ortodoxiilor, în concepția lui inovatorii fiind cei care „nu acceptă pur și simplu lumea așa cum e. Ei sunt întotdeauna tentați să o remodeleze în felul în care își imaginează ei că ar putea să fie”. 

Și exemplele celor mai pricepuți oameni de afaceri la contestarea ortodoxiilor continuă cu cel al lui Nicolas Hayek care a reinventat ceasul, transformându-l mai degrabă într-un accesoriu de modă decât într-un instrument de măsurare a timpului. Astfel s-a născut gigantul Swatch, care generează astăzi venituri anuale de peste 10 miliarde de dolari. 

Michael Dell a pornit afacerea Dell în camera lui de cămin în timp ce era student. El vindea computere compatibile IBM pe care le asambla din componente standard. Ideea afacerii i-a venit punând la îndoială onestitatea industriei calculatoarelor de pe vremea lui. A creat astfel în scurt timp un gigant care generează astăzi venituri globale de 57 de miliarde de dolari. 

IKEA a început de la ideea că vinderea mobilierului gata asamblat este depășită de nevoile cumpărătorilor de astăzi. Prin urmare a hotărât să vândă elemente modulare pe care clienții să și le asambleze singuri. 

Nintendo Wii a dus jocurile video la nivelul următor, gândindu-se să renunțe la modul cum se desfășurau competițiile din industria jocurilor video până atunci și integrându-i fizic direct în joc pe participanți.

Zara s-a impus pe piață renunțând la concepția că un brand de modă ar trebui să își impună propriul stil, creând astfel colecții extinse de haine în care fiecare să poată găsi ceva care să-i placă.

Apple și-a câștigat fanii împătimiți prin contestarea în masă a vechilor tendințe. Ei s-au întrebat: De ce un computer trebuie să arate atât de plicticos?, De ce n-am putea să punem totul într-o carcasă pastelată, translucidă, în formă de jeleu și să o oferim într-o gamă de „arome” diferite? De ce n-am putea pune 1000 de melodii în buzunarul tău? Cine spune că telefoanele inteligente trebuie să fie atât de greoaie? De ce să spunem că nu există piață pentru tablete?

Iar poveștile despre branduri și oameni de afaceri care au cucerit piețele aplicând formula lui Gibson continuă pe tot parcursul cărții. Descoperă-le, alături de alte fragmente interesante referitoare la:

• Cum poți inova pe baza resurselor celorlalți, 

• Cum poți inova pe placul clientului,

• Care sunt cei 8 pași pentru a face o descoperire,

• Ce este și care sunt pașii procesului de creație?

• Ce este o revelație?

• Sau… cât de eficiente sunt ideile tale?

Înainte de a-ți ura succes la lectură și la găsirea marilor idei geniale, îți mai oferim un imbold pentru a te apuca de carte și a nu o lăsa din mâna până la finalizare, prin intermediul testimonialelor de mai jos: