Autorul discută despre primele opt cel mai des întâlnite și mai importante dintre aceste trăsături. Archer speră că în momentul în care veți termina de ascultat această carte audio, veți putea să vă dați seama că fiecare posedă toate aceste trăsături, într-o anumită măsură. Veți putea să analizați unde se încadrează fiecare dintre trăsăturile dumneavoastră pe un continuum de la unu la zece.

Cele opt trăsături sunt:

• Aventuros (ADHD);
• Perfecționist (OCD);
• Timid (Tulburare de anxietate socială);
• Hiperalert (Tulburare de anxietate generalizată);
• Dramatic (Histrionism);
• Egocentric (Narcisism);
• Hiperenergic (Tulburare bipolară);
• Magic (Schizofrenie).

Veți învăța să identificați care sunt trăsăturile dumneavoastră dominante. Ați găsit un mod de a da o întrebuințare productivă și concentrată firii aventuroase pe care o aveți? Sau aceasta vă propulsează amețitor de la o activitate la alta, și nu duceți niciodată la bun sfârșit ceea ce începeți? Ați reușit să vă transformați perfecționismul în ceva satisfăcător și de valoare? Sau cel mai adesea aveți senzația să este ca o obsesie care vă copleșește și îi exasperează pe ceilalți?

Autorul speră să fiți capabili să vă vedeți trăsăturile dominante ca pe unele dintre cele mai bune calități ale voastre, și nu ca pe niște poveri. „Nu încape nicio îndoială, de exemplu, că trăsătura mea dominantă este firea aventuroasă – sunt de opt pe continuumul ADHD…Dacă ai petrece timp alături de mine, ai ști că fac mai multe lucruri deodată în mod constant: jonglez cu întâlniri, telefoane, e-mailuri, evenimente, călătorii, scris, conferințe, angajamente sociale și obligațiuni familiale. Această abilitate este esențială pentru oricine lucrează în industria media.”

Cele opt trăsături-cheie contribuie în moduri puternice și importante la profilul psihologic al fiecăruia. Ele reprezintă ceea ce vă distinge și vă face diferiți de ceilalți oameni din lume. Afectează modul în care gândiți și vă comportați, precum și ceea ce simțiți.

„Și trebuie ținut minte că nu există lucru mai dificil de săvârșit, mai primejdios de întreprins sau mai îndoielnic de reușită decât să fii cel dintâi în introducerea unei noi ordini a lucrurilor. Căci inovatorul are drept inamici pe toți aceia cărora le-a mers bine în vechile condiții, iar drept apărători lipsiți de entuziasm, pe aceia cărora le-ar putea merge bine în cele noi.” (Niccolo Machiavelli)

În cutia etichetată „normal” este pus oricine pare a fi în regulă. Mai demult majoritatea oamenilor încăpeau în această cutie, pentru că cei mai mulți dintre ei se considerau normali. În timpurile moderne, cutia etichetată „normal” devine din ce în ce mai mică pe zi ce trece. În trecut doar acei oameni cu afecțiuni și probleme foarte grave – psihoze sau tulburări severe de dispoziție – erau scoși afară din cutie. Cutia „normalului” devine periculos de mică, și asta nu doar din vina psihiatrilor. Toată lumea pare să se fi molipsit de febra diagnosticului.

Aventuros

Multor oameni faimoși li s-a asociat trăsătura aventuroasă (ADHD). Oameni pasionați, curioși și energici, precum Michael Phelps, Justin Timberlake sau Michael Jordan, pot fi văzuți clasându-se sus pe continuumul ADHD.

De obicei, ADHD-ul este considerat ca fiind o tulburare a copilăriei, mai mult sau mai puțin limitată la cei care nu au încă vârsta legală pentru a consuma alcool. Dr. Archer dă exemplul lui Seth, ale cărui note din școala primară au avut de suferit. „În acei ani ai copilăriei, îmi doream să fiu afară. Îmi doream pur și simplu să fac orice altceva decât să stau înăuntru toată ziua.” Poate fi frustrant când personalitatea copilului îi provoacă greutăți în a obține note bune la școală. Atunci când „Manualul de diagnostic și statistică a tulburărilor mintale” a definit pentru prima dată criteriile de diagnostic pentru ADHD, a fost o mană cerească. Crearea unei definiții pentru ADHD, le-a permis părinților lui Seth să înțeleagă că, de fapt, copilul lor nu era pur și simplu lipsit de inteligență sau nu avea doar o gândire dezordonată. El suferea de un dezechilibru chimic la nivelul creierului, care îi îngreuna capacitatea de a funcționa în societate, sau cel puțin în anumite părți ale societății actuale, în special în școli.

Dr. Dale Archer nu respinge diagnosticele și tratamentul medical pentru deficitul de atenție sau tulburarea de hiperactivitate. Cu toate acestea, spune el, în ultimii zece ani, diagnosticele de ADHD au crescut până la un nivel absurd. În 2008, cinci milioane de copii au fost diagnosticați ca suferind de ADHD, iar medicamentele pentru ADHD pot avea efecte negative.

Perfecționist

A fi perfecționist înseamnă a fi extrem de ordonat, hiperorganizat, imaculat, atent la detalii și capabil în a gestiona sarcini foarte complexe, fragmentându-le în părțile lor componente. Ca perfecționist, un om întrece așteptările celorlalți, stabilindu-și standarde foarte înalte.

Ca tulburare mintală, OCD-ul este de multe ori greșit înțeles și greșit reprezentat în mass-media. Stigmatul asociat tulburării obsesiv-compulsive este încă puternic. În reprezentările media, oamenii cu OCD par nebuni, bizari, ciudați.

Perfecționiștii pot fi extraordinari ingineri, manageri, planificatori și organizatori de toate felurile. Iată exemplul designerului de modă Vera Wang, care spune: „Sunt obsedată de detalii și de modul cum se aplică acestea persoanei care poartă hainele. Vizualizez femeile. Așa procedez cu toate produsele mele. O femeie poate fi o atletă; poate fi o persoană clasică, tradiționalistă; poate fi o vampă. Oricare dintre aceste trăsături sau toate la un loc pot aparține unei femei.”

Timid

Dacă timiditatea este trăsătura dumneavoastră dominantă, atunci în capitolul dedicat tulburării de anxietate socială, veți avea ocazia să vedeți că o viață liniștită nu este una rea. Autorul speră că veți reuși să accesați resursa puternică a forței interioare a dumneavoastră.

Tulburarea de anxietate socială, numită uneori sociofobie, se definește în esență prin teamă de oameni sau de situații sociale. Mulți oameni celebri au fost cunoscuți ca fiind extrem de timizi. Agatha Christie și Harper Lee sunt doar două exemple. Se spune că actrița Kim Basinger a luat lecții de balet în copilărie pentru a învăța să facă față timidității ei paralizante. Bill Gates sau Mark Zuckerberg sunt alte exemple care dovedesc faptul că oamenii își pot transforma personalitatea într-o oportunitate pentru succes.

Punctele forte dominante ale timidității sunt: abilități de bun ascultător; sensibilitate; capacitatea de a lua decizii într-un mod atent și chibzuit; independență; solitudine productivă; atenție.

Hiperalert

„Anxietate” este un cuvânt atât de comun, încât mulți oameni nici măcar nu realizează că aceasta poate fi de fapt clasificată ca afecțiune mintală. Persoanele care au tulburare de anxietate generalizată suferă de anxietate și îngrijorare excesive și necontrolate. Această anxietate îi face să se simtă irascibili și tensionați, ei nu pot dormi, obosesc ușor și sunt agitați.

Anxietatea există de mii de ani. De-a lungul timpului, încă din vremurile de demult, anxietatea i-a ajutat pe oameni să evite situații în care marja de eroare între viață și moarte era mică. I-a avertizat pe oameni atunci când viețile lor erau în pericol. Astăzi, oamenii reacționează în același mod la amenințările moderne: șefi exigenți, copii capricioși, vieți suprasolicitante sau incertitudinea economică.

A fi hiperalert oferă următoarele puncte forte: vigilență; pregătire; intuiție; observație.

Dramatic

Mulți artiști sunt dramatici (histrionici): Elton John, Tom Cruise, Lady Gaga sau Beyonce sunt doar câțiva dintre ei. „Personalitatea dramatică” este sinonimă cu artiștii. Cuvântul „histrionic” înseamnă „actoricesc sau teatral” și derivă din „histrio”, care este termenul grecesc pentru „actor”.

Nu toți cei care se situează pe continuumul histrionic sunt artiști profesioniști. Pe măsură ce o persoană înaintează pe continuumul histrionic, începe să arate mai multă conștientizare emoțională. Starea emoțională devine o parte din ce în ce mai importantă a procesului decizional. Deși societatea actuală dorește și vrea să observe personalități histrionice la televizor, oamenii nu se simt întotdeauna la fel de confortabil cu acel nivel emoțional în viețile lor private.

În ediția a IV-a a „Manualului de diagnostic și statistică a tulburărilor mintale”, tulburarea de personalitate histrionică este definită ca un tipar generalizat al unor manifestări emoționale excesive, menite să atragă atenția.

Dacă tindeți spre dramatism, punctele voastre forte dominante pot fi: șarm personal și charismă; atenție adecvată acordată apariției și ținutei voastre; abilitatea de a distra; tendința către expansivitate emoțională și afecțiune fizică.

Egocentric

De regulă, oamenii narcisiști sunt orientați asupra scopului și sunt ambițioși. Ei sunt lideri charismatici și inspiră în alții măreția. Sunt politicieni și staruri de cinema, scriitori și directori generali.

Pentru oamenii egocentrici, provocarea este să găsească o modalitate de a-și echilibra egocentrismul și tendința introvertită prin empatie și grija față de ceilalți. Totuși, deoarece persoanele egocentrice au un simț al sinelui foarte puternic, rareori se lasă prinși într-o criză de identitate sau suferă îndoieli existențiale.

Tulburarea de personalitate narcisistă presupune „un simț exacerbat al propriei importanțe”, preocupare față de „fanteziile succesului nelimitat”, credința persoanei respective că este specială sau unică, tendința de a-i exploata pe ceilalți și nevoia de admirație excesivă.

Trebuie înțeles că narcisiștii patologici sunt complet rupți de realitate. Ei vor și se așteaptă să fie recunoscuți pentru măreția lor, chiar înainte de a fi avut vreo realizare.

Punctele forte ale unei persoane egocentrice sunt: abilitatea de a-i convinge pe ceilalți; forța interioară; reziliența; stima de sine; imaginea corporală sănătoasă; leadership strategic; calm sub presiune.

Hiperenergic

În „Manualul de diagnostic și statistică a tulburărilor mintale”, hipomania este definită ca o perioadă distinctă a unei dispoziții anormal de exaltate, expansive sau iritabile, ce durează cel puțin patru zile. Pentru a fi hipomaniacal, dispoziția și comportamentul unui om în acea perioadă de timp trebuie să fie total diferite de starea sa normală.

Când Virginia Woolf era „maniacală”, potrivit soțului ei, Leonard, „vorbea aproape fără oprire timp de două sau trei zile, fără a mai acorda nicio atenție nimănui din încăpere și la nimic din ceea ce i se spunea. În jur de o zi, ceea ce spunea era coerent; propozițiile însemnau ceva, deși aproape totul era teribil de nebunesc. Apoi, treptat, totul devenea incoerent, un simplu amestec de cuvinte disociate.”

Tulburarea bipolară severă este una dintre afecțiunile psihiatrice cel mai dificil de ținut sub control. Mulți oameni se gândesc la tulburarea bipolară ca la o boală a artistului. Robert Burton spunea: „Toți poeții sunt nebuni.” Starea hiperenergică (nu mania totală) este extrem de productivă printre marii artiști și scriitori ai vremurilor de astăzi. John Gartner a alcătuit o listă de personalități maniacale sau bipolare din istoria SUA: Cristofor Columb (exploratorul care a pornit pe mare și a acostat în America); Alexander Hamilton (cel mai nestatornic și ambițios dintre părinții fondatori ai Americii); Andrew Carnegie (marele industriaș și filantrop al Americii, care și-a asumat mereu riscuri); Familiile Selznick și Mayer (cele două mari familii fondatoare ale Hollywoodului); Craig Venter (biolog și antreprenor, autorul primei secvențieri a genomului uman).

Punctele forte dominante ale unui hiperenergic: împlinire; încredere; reziliență; poftă de viață; entuziasm; creativitate; ambiție.

Magic

Dintre toate cele opt trăsături, cea „magică” este cel mai dificil de înțeles și explicat, dar, de asemenea, una dintre cele mai interesante și mai importante.

Un exemplu de gândire magică îl are în vedere pe Benjamin Brafman, avocat care l-a reprezentat pe Sean Combs (cunoscut ca P. Diddy) într-un proces din 2001, în care rapperul american era judecat pentru port ilegal de armă. În timpul procesului, avocatul a purtat o „bendel” (brățară evreiască despre care se crede că te scapă de deochi). Brafman a câștigat procesul și, din acea zi, deși nu crede în superstiții, nu a mai dat-o jos niciodată.

Stigmatul asupra celor care suferă de schizofrenie este înrăutățit de percepția că aceasta ar fi o boală violentă. Această percepție ar putea să fi apărut din filme, seriale sau romane, acolo unde erau create personaje al căror delir paranoic îi face să acționeze violent.

Aspectele pozitive ale trăsăturii magice sunt: imaginația; inteligența; intuiția; credința.

Dr. Dale Archer: „Dacă ai învățat un lucru din această carte audio, sper să fie acela că pentru cei mai mulți dintre noi o bună sănătate psihică vine din acceptarea a ceea ce suntem, în fiecare domeniu al vieții noastre. Ar trebui să știi până acum ce trăsături de personalitate sunt dominante în cazul tău și al celor dragi ție. Sper, de asemenea, că înțelegi cum te va ajuta amplificarea acelor trăsături – și a punctelor forte dominante care le însoțesc – să duci o viață mai fericită și mai împlinită.”

Library Journal: În această carte extraordinară, Archer provoacă gândirea convețională...Examinează nivelul fundamental al trăsăturilor de personalitate arătând cum aceste trăsături nu sunt doar prezente sau absente, ci se manifestă de-a lungul unui continuum.

Publisher's Weekly: Cu o abordare inedită și câteva idei interesante, Archer standardizează caracteristicile de personalitate atât de des văzute ca fiind patologice.

Cosmin Șofron

Actorul Cosmin Șofron este născut la data de 28 octombrie 1969, la București. La vârsta de 6 ani a început să joace tenis. Pentru următorii trei ani de zile, a crezut că acesta va fi viitorul său. Toate astea până într-o zi când a rupt la antrenament racordajul unicei sale rachete de tenis. Şi, fiindu-i prea ruşine să le spună părinţilor de această întâmplare – care în afară de faptul că putea însemna suspiciuni pe tema valorii sale ca tenisman (daca ar fi zis că e prea slab jucător, şi de aceea a rupt racordajul?), ar fi costat contravaloarea racordajului – Cosmin a renunţat să se mai ducă la antrenamente. A rămas însă un mare fan al tenisului. Şi ocazional, mai şi joacă.

A absolvit la Institutul de Teatru și Film, promoția 1997, la clasa profesorilor Alexandru Repan, Mitică Popescu și Victor Ștrengaru. Debutul său în teatru a avut loc în anul 1988 în mai multe spectacole de revistă la „Estrada Armatei”, sub îndrumarea regizorală a lui Nicolae Frunzetti. De atunci a jucat numeroase roluri în spectacole ca „Mantaua”, de N.V. Gogol (1991), „Bădăranii”, de Carlo Goldoni (2011) sau „Comedia erorilor”, de W. Shakespeare (2011).

De asemenea, activitatea sa este recunoscută și în film. La vârsta de 13 ani Cosmin Şofron face filmul „Vreau să ştiu de ce am aripi”. Un film care va fi într-adevăr un moment de referinţă şi pentru el, ca viitor actor, dar poate şi pentru filmul românesc, având în vedere nenumăratele premii pe care acest film le-a luat, şi în ţară şi în afara ei.  „Triunghiul morții” (1998) și „La Femme de L’Ombre” (2003) sunt doar alte două dintre filmele artistice în care Cosmin Șofron a mai fost distribuit. În spectacole de teatru pentru radio și televiziune și prezentări de televiziune a avut roluri principale în producții precum „Împăratul muștelor”(1994), „Sorocul”(2006), „Nota zero la purtare”(2004), „Nătăfleață și gâsca de aur”(2004) și multe altele.

La momentul actual desfăşoară în paralel cu activitatea de la teatrul "Excelsior" şi o intensă activitate ca regizor de dublaj şi traducător pentru studiourile de dublaje desene animate, în special pentru renumita firmă Disney.

AICI puteți accesa pagina web oficială a lui Cosmin Șofron

ACT și Politon vă oferă următoarele cărți audio lecturate/narate de către Cosmin Șofron:

• „Cum gândește omul”, de James Allen;
• „Putere nemărginită”, de Anthony Robbins;
• „Trezește uriașul din tine”, de Anthony Robbins;
• „Alege-te pe tine însuți”, de James Altucher;
• „Duhul tău lăuntric”, de Harry W. Carpenter;
• „Tu ești placebo”, de dr. Joe Dispenza;
• „Tu ești placebo – Meditația 1 și Meditația 2”, de dr. Joe Dispenza;
• „Tu ești soluția”, de Mark Victor Hansen și Bill Froehlich;
• „Principiile unei afaceri-star”, de Richard Koch;
• „Nu ceda, nu renunța”, de Louis Zamperini și David Rensin;
• „Cine a zis să fii normal?”, de dr. Dale Archer;
• „Puterea lui NU”, de James Altucher și Claudia Azula Altucher.